Mai sunt tinerii interesați de politică și de implicarea în partidele politice?

În ultimele decenii, participarea tinerilor români la viața politică a scăzut semnificativ, în special în rândul celor din Generația Z, tinerii născuți între mijlocul anilor ’90 și începutul anilor 2010. Deși au crescut într-o eră a internetului și a informației accesibile, aceștia par să fie mai puțin interesați de alegeri și politică față de generațiile anterioare. Care sunt cauzele acestui dezinteres și ce ar trebui făcut?

statistică ilustrativă

Unul dintre principalele motive pentru care tinerii din Generația Z aleg să nu se implice în politică este lipsa de încredere în politicieni și în sistemul politic, în general. Mulți tineri consideră că liderii politici nu îi reprezintă sau că promisiunile electorale nu sunt respectate, așadar, calitatea vieții scade, alături de încredere. Studiile arată că tinerii simt adesea că interesele lor sunt ignorate în favoarea celor ale generațiilor mai în vârstă sau ale marilor corporații, conform Institutului Român de Evaluare și Strategie.

statistică ilustrativă

Generația Z este mai activă pe rețelele sociale decât generațiile anterioare și preferă să se informeze și să dezbată pe platforme online. Însă, acest tip de implicare nu se traduce întotdeauna prin participare la vot sau implicare în politică în mod tradițional. Pentru mulți tineri, implicarea politică nu este relevantă, nefiind motivați de... nimic!

O altă cauză a scăderii implicării tinerilor în politică este lipsa unei educații civice solide, dar și a lipsei oportunităților. În multe școli din România, educația civică este limitată sau chiar inexistentă. Tinerii nu primesc suficientă informare despre rolul lor în societatea democratică, despre importanța votului și despre funcționarea sistemului politic. Ba chiar, în mediul rural, au încă toaleta în curte. De unde spirit civic?!

statistică ilustrativă

Pentru a inversa această tendință, sunt necesare mai multe măsuri. În primul rând, partidele politice ar trebui să devină mai deschise la implicarea tinerilor și să promoveze lideri tineri care să poată reprezenta interesele noii generații. În al doilea rând, este crucial ca sistemul educațional să ofere mai multe cursuri de educație civică, pentru a-i ajuta pe tineri să înțeleagă importanța implicării lor în viața politică.

Viorel Tiberiu Cojan

Se implică sau nu tinerii în politică?

În același timp, întrebat despre implicarea tinerilor în politică, Viorel Tiberiu Cojan, președintele Organizației Județene pentru Tineret a PNL, și candidat la Camera Deputaților, a afirmat pentru Replica: „Sunt deschiși tinerii; există diferite tipuri de lucruri care te fac să faci parte dintr-o astfel de platformă. Sunt unii care doar vor să facă parte dintr-o comunitate, să aparțină unui grup. Alții doar vor să ia parte la anumite activități. De-a lungul președinției mele, am făcut anumite activități; am dus copiii la circ, am dus copii din medii defavorizate la DinoPark, am reușit să le ducem ghiozdanele înainte să înceapă școala și, în funcție de ce tip de activitate făceam, erau tineri care voiau să se înscrie special pe tipul acela de activitate. Am găsit tineri care se bucurau doar să ajute copiii, alții care se înscriau doar pentru a propune amendamente la nivel local, etc. Este destul de greu, dar oamenii când văd că faci, vor să se implice.”

Așadar, campaniile de informare trebuie să fie adaptate la stilul de comunicare al Generației Z. Rețelele sociale ar putea deveni un canal esențial pentru educarea tinerilor cu privire la alegeri și la impactul deciziilor politice asupra vieților lor. Generația Z are potențialul de a aduce o schimbare reală în peisajul politic din România, dar pentru a realiza acest lucru, este nevoie de un efort concertat din partea instituțiilor, partidelor și societății civile pentru a le recâștiga încrederea și a-i încuraja să participe activ la modelarea viitorului țării.