Medicii spun că stările de nervozitate pot fi un semn de boală

Până acum s-a crezut că stările de nervozitate sunt normale, dar medicii trag semnalul de alarmă: Ai putea suferi de această boală!

Anumite probleme de sănătate dau stări de nervozitate, spun specialiÈ™tii. Nervozitatea cronică poate indica tulburări psihice, boli cronice È™i probleme care ar putea priva creierul de substanÈ›e nutritive È™i oxigen.

Tulburările de anxietate
În categoria tulburărilor de anxietate se incluse următoarele forme: anxietate generalizată, fobie socială, fobii specifice, atac de panică È™i stres. Când o persoană suferă de anxietate, ea se confruntă cu o frică foarte intensă È™i care, de cele mai multe ori, nu este justificată prin prezenÈ›a unei situaÈ›ii periculoase. În acele momente, persoana în cauză poate simÈ›i stări de iritabilitate È™i emoÈ›ii negative foarte intense. Vindecarea este posibilă cu tratament È™i asistență de specialitate. De ajutor sunt terapiile cognitiv comportamentale.

Insuficiența cardiacă

Când o persoană se simte nervoasă, implicată poate fi insuficienÈ›a cardiacă, o problemă care se caracterizează prin incapacitatea inimii de a pompa o cantitate adecvată de sânge în organism.
Insuficiența cardiacă poate produce iritabilitate

Poate provoca dificultăți de respiraÈ›ie, umflarea picioarelor, oboseală, slăbiciune È™i dificultăți de concentrare. În plus, insuficienÈ›a cardiacă poate compromite circulaÈ›ia sângelui către creier, fapt care produce iritabilitate. Pentru a o preveni, este bine să È›ii sub control factorii de risc precum diabetul, obezitatea È™i hipertensiunea arterială.
ADHD, dificultate în controlul comportamentelor impulsive

Frecvent apărută la copii, tulburarea de hiperactivitate È™i deficit de atenÈ›ie (sau ADHD) poate să apară în jurul vârstei de 6-7 ani È™i continuă adesea în timpul adolescenÈ›ei È™i maturității.

Persoanele cu ADHD pot avea dificultate în controlul comportamentelor impulsive, pot fi excesiv de active sau pot avea probleme în menÈ›inerea atenÈ›iei. Diagnosticul este pus de un medic psihiatru care evaluează comportamentul pacientului pe o perioadă mai lungă.

Demența vasculară

Una dintre cauzele nervozității persistente este demența vasculară, care apare ca o consecință a unui accident vascular major sau a unor episoade repetate de accidente vasculare minore. Demența vasculară se manifestă prin: iritabilitate, tulburări de memorie, tulburări de concentrare, episoade frecvente de dezorientare și tulburări de vedere.

Cauze ale stărilor de nervozitate

Probabilitatea ca o persoană să sufere de demență vasculară creÈ™te odată cu vârsta. Mai exact, persoanele sub 65 de ani au un risc redus, în timp ce probabilitatea creÈ™te odată cu apropierea de 90 de ani. Deseori, demenÈ›a vasculară apare odată cu boala Alzheimer.

Sarcina poate fi o cauză

Durerile cronice precum cele de cap sau migrenele, consumul excesiv de cofeină, sindromul premenstrual și perimenopauza pot contribui la apariția stărilor de nervozitate. Și sarcina poate fi o cauză din pricina schimbărilor hormonale.

Stresul cronic și efectele adverse ale medicației

În plus, sevrajul ca urmare a renunțării la tutun sau la alcool, tulburarea bipolară, delirul, abuzul de substanÈ›e, oboseala cronică, tulburarea schizoidă de personalitate (caracterizată prin nevoia constantă de izolare È™i gândire dezordonată), stresul cronic È™i efectele adverse ale medicaÈ›iei se pot manifesta prin nervozitate, potrivit clicksanatate.ro, citat de doctorulzilei.ro.