Mormântul Hypogeu este în sfârşit luat în calcul pentru reabilitare

Supus degradării continue,

Centrul vechi al Constanţei a fost luat la pas de o comisie din cadrul Institutului Naţional de Patrimoniu (INP), care a venit la malul mării încă din data de 23 august. Timp de 4 zile, consilierii din cadrul INP, alături de directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Constanţa, Magdalena Tiţă, au avut treabă cu vizitarea siturilor arheologice, dar şi cu strângerea documentaţiei, toate acestea fiind făcute cu un singur scop, şi anume realizarea planurilor în vederea alocării fondurilor cu privire la restaurarea lor. "Avem o comisie din cadrul INP, este vorba de o acţiune care se face anual, mergem în teren, vedem siturile arheologice, strângem actele, de la instituţiile statului, pentru realizarea planului de restaurare. Este o acţiune demarată la nivel naţional", a declarat, pentru "Replica", Magdalena Tiţă, directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Constanţa. Planul Naţional de Restaurare, coordonat şi finanţat de Ministerul Culturii se referă la luarea în evidenţă a siturilor arheologice, aflate în patrimoniului statutului, care nu aparţin unei persoane private şi care nu beneficiază de proiecte pe fonduri europene. Actele se pun cap la cap, după care se hotărăşte ce este de făcut, se selectează priorităţile. În cazul de faţă, Constanţa pune accent pe Mormântul Hypogeu, din apropierea restaurantului Zorile, aflat într-o stare avansată de degradare. "Sunt multe situri care au nevoie de restaurare, însă suntem convinşi că nu sunt fonduri, că nu se poate. Mizăm, în special, pe reabilitarea Mormântului Hypogeu, extrem de degradat", a mai spus Magdalena Tiţă. Mormântul a fost descoperit în 1988, la intersecţia străzilor Mircea cel Bătrân şi Ştefan cel Mare. Este vorba despre un cavou de familie, construit în jurul anului 330, după cum susţin arheologii. În interiorul mormântului au fost descoperite cinci schelete - patru adulţi şi un copil, o fetiţă. În interiorul cavoului, există câteva elemente ale picturii care sunt preluate din iconografia păgână. Arheologii mai spun că în cavou nu au fost descoperite simboluri explicit creştine, dar fiind vorba despre o perioadă în care creştinismul abia fusese acceptat ca religie, unii împăraţi au continuat să persecute creştinii. Prin urmare, poate fi vorba despre o familie crepto-creştină (adică practicantă a creştinismului, însă nu recunoştea acest fapt în mod deschis). În afară de Mormântul Hypogeu, sunt avute în vedere şi alte situri arheologice, ca de exemplu de la Mangalia.

Liliana CHIRU