Motivele care au stat la baza respingerii raportului de mediu din Master Planul Portului Constanța

Master Planul Companiei Naţionale Administraţia Portului Constanţa (CNAPMC) a fost motiv de protest pentru aproximativ 30 de operatori portuari, la jumătatea lunii februarie. Aceştia au luat cu asalt sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului, pentru a-şi arăta nemulţumirea faţă de capitolul de mediu inclus în Master Plan Portului Constanţa. În opinia protestatarilor, raportul de mediu înaintat de autorii proiectului este neserios, bazat pe date expirate sau chiar false şi întocmit de persoane fără pregătire în domeniu. Toate ONG-urile de mediu, reprezentantul patronatului portuarilor, cel al operatorilor, până şi Institutul Naţional de Cercetare- Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”, au fost prezenţi la dezbaterea publică organizată la începutul acestei luni şi au cerut respingerea Master Planului Portului Constanţa. Vocile operatorilor s-au făcut auzite, iar APM a respins raportul de mediul întocmit în Master Plan-ul Portului Constanța și a dispus refacerea acestuia. APM a făcut publice motivele care au stat la baza luării deciziei de respingere a raportului de mediu din Master Planului Portului Constanța. Astfel, instituția spune că raportul de mediu elaborat dc IPTANA S.A. nu respectă în tolalitate conţinutul cadru prevăzut în Anexă 2 la H.G. nr.1076/ 2004 şi recomandările metodologice cuprinse în Manualul privind aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, aprobat cu Ordinul nr. I l 7/2006. Nu prevede măsuri privind monitorizarea efectelor asupra mediului. Amplasamcntul depozitului de material dragat din Portul Mangalia (G2), mai spune APM în decizia de respingere, este propus a fi pe teritoriul rezervaţiei naturale ROSCI 0269 2 Mai-Varna Veche. Conţinutul Cap.6, subcap.6.6. Biodiversitatea prezintă starea gcnerală a mediului marin de-a lungul platformei continentale româneşti, nu din acvatoriile portuare. De asemenea, acest capitol a fost realizat în baza Raportului de starea mediului pentru anul 2013, eleborat de către INCDM Grigore Anlipa, deşi raportul de mediu a fost elaborat în anul 2015. INCDM Grigore Antipa, mai spune APM, a declarat în cadrul dezbaterii publice desfăşurată în dată de 4 februarie a.c. că nu a furnizat date cu privire la starea habitatelor marine şi a ecosistemelor de pe litoralul românesc, date care sunt cuprinse în raportul de mediu. Descrierea principalelor biocenoze bentale din dreptul litoralului românesc a fost preluată din literatură de spcialitate mult prea veche. Raportul de mediu trcbui să descrie biocenoze din acvarii portuare şi din zonele adiacente supuse impactului activităţilor portuare. Capitolul 9 nu prezintă şi nu tratează obiectivele de mediu relevante pentru Master Plan. Elaboratorul trebuie să propună obiective de mediu şi să demonstreze că proiectele propuse prin Master Plan sunt în concordanţă cu obiectivele de mediu. La stabilirea obiectivelor de mediu se vor utiliza recomandările din Ghidul Verde al Porturilor. Subcapitolul 10.5.2.3.-impactul asupra populaţiilor de delfini-se va reanaliza impactul asupra populaţiilor de delfini având în vedere că observaţiile efectuate de INCDM Grigore Antipa au evidenţiat o prezenţa destul de frecvenţă a delfinilor în acvatoriile portuale, deoarece găsesc surse de hrană constantă. Se va introduce în raportul de mediu un capitol în care va fi prezenţa bibliografia. Raportul de mediu nu analizează alternativă 0. APM a dispus reface reacapitolului14 privind măsuri pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării Planului, deoarece nu există propus un plan de monitorizare adecvat. Nu s-au analizat alternativele propuse din punct de vedere al protecției mediului, ci numai din punct de vedere economico-financiar. Se vor justifica alternativele propuse dn punct de vedere al protecției mediului. Raportul de mediu va prezenta relația dintre Master Plan-ul Portului Constanța și celelalte planuri și strategii la nivel național, a mai doispus APM.

Mirela Sorina PASCAL