Nicușor Dan, despre atacurile cibernetice ale Rusiei: „România condamnă activitățile cibernetice ostile”

Uniunea Europeană a sancționat luni mai mulți hackeri ruși acuzați de atacuri cibernetice împotriva statelor membre, Ucrainei și infrastructurii critice. Inclusiv președintele României, Nicușor Dan, a condamnat și el la rândul său aceste acțiuni.

Nicușor Dan

Mesajul președintelui Nicușor Dan despre activitățile cibernetice

Pe același subiect a reacționat și președintele României, Nicușor Dan, care a publicat un mesaj pe pagina sa de Facebook, unde a scris că „România condamnă ferm activitățile cibernetice ostile” desfășurate de Rusia.

„România condamnă ferm activitățile cibernetice ostile desfășurate de grupări controlate de Serviciul Federal de Securitate al Federației Ruse, care au vizat state membre ale Uniunii Europene, aliați NATO și partenerii acestora, inclusiv țara noastrǎ.

Alături de Uniunea Europeană și NATO, transmitem un mesaj clar: astfel de atacuri, care vizează instituții publice, infrastructură critică și informații sensibile, sunt inacceptabile.

Ele fac parte dintr-o campanie hibridă mai amplă, menită să submineze stabilitatea democrațiilor noastre, să alimenteze diviziunile în societate și între aliați și să testeze coeziunea Uniunii Europene și a NATO.

România va continua să acționeze, împreună cu aliații și partenerii săi, pentru consolidarea securității cibernetice și pentru apărarea valorilor, securității și unității comunității euroatlantice.”, a scris Nicușor Dan.

Sancțiunile UE

Uniunea Europeană a decis luni să sancționeze mai mulți membri ai unui grup de informații din Rusia, acuzați că au desfășurat, încă din 2010, operațiuni de spionaj și atacuri cibernetice împotriva unor ținte din statele UE și din Ucraina.

Potrivit unui comunicat al UE, o unitate din cadrul Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a coordonat activitatea grupării de hackeri susținute de stat, cunoscută sub numele de Turla.

Gruparea ar fi vizat guverne, infrastructuri critice, dar și industrii strategice din mai multe țări europene.

Totodată, FSB ar fi coordonat o serie de atacuri desfășurate de infractori cibernetici, companii private și așa-numiți „hacktiviști”, „provocând perturbări și pierderi financiare”, se arată în comunicatul oficial.

Tot luni, ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, a anunțat că Franța îl va convoca pe ambasadorul Rusiei pentru a cere explicații în legătură cu aceste campanii de atacuri cibernetice.

Actuala listă de sancțiuni face parte din regimul de sancțiuni cibernetice al Uniunii Europene, introdus pentru prima dată în 2020. Atunci au fost sancționați ofițeri ai serviciului rus de informații militare GRU, implicați în atacuri precum epidemia globală a malware-ului NotPetya și atacul informatic asupra Bundestagului german.

Ulterior, Bruxelles-ul a extins lista cu alți ofițeri ai GRU care au fost implicați în atacurile asupra Estoniei, dar care includea și persoane acuzate de acțiuni hibride ale Rusiei, precum sabotaj și dezinformare.

Ce a comis grupul Turla

Autoritățile franceze susțin că gruparea Turla a compromis sistemele de e-mail neclasificate ale Ministerului Apărării în 2017, a pătruns în ambasada Franței de la Moscova în anul următor și a furat secrete industriale de la o companie de înaltă tehnologie în 2025.

Oficialii francezi mai declară că gruparea a folosit infrastructura unor terți, inclusiv capacități cibernetice ofensive asociate Iranului, pentru a ascunde originea atacurilor.

Ministrul francez Jean-Noël Barrot a explicat că „aceste operațiuni vizează personalul militar, companiile și operatorii și au ca scop fie interceptarea comunicațiilor, fie sabotarea operațiunilor, de exemplu, a infrastructurii feroviare, așa cum a fost cazul în Polonia”.

UE susține că aceeași unitate a FSB s-ar afla și în spatele unei operațiuni de sabotaj care a vizat infrastructura critică din Polonia, inclusiv centrale de producere a energiei electrice și termice.

Noile sancțiuni impuse de Uniunea Europeană prevăd interdicții de călătorie și înghețarea activelor persoanelor și entităților incluse pe lista neagră.

De asemenea, două companii tehnologice rusești, Advanced System Technology (AST) și NPP Gamma, acuzate că sprijină serviciile de informații rusești, nu vor mai putea desfășura activități comerciale în Uniunea Europeană. Compania AST fusese deja sancționată de Statele Unite în anul 2021.

În aceeași zi, și Marea Britanie a anunțat sancțiuni împotriva a 24 de persoane și entități despre care afirmă că sunt legate de serviciile de informații rusești.

MAE condamnă activitățile cibernetice ostile

O reacție a venit și din partea Ministerului Afacerilor Externe, care a transmis un comunicat în care condamnă atacurile informatice atribuite grupărilor controlate de Federația Rusă. MAE a declarat că „România a fost vizată de activități cibernetice ostile”.

„România condamnă cu fermitate, alături de celelalte state membre UE și țări Aliate, activitățile cibernetice ostile desfășurate de grupări controlate de Centrul 16 al Serviciului Federal de Securitate al Federației Ruse (FSB), între care APT TURLA, împotriva statelor membre UE, Aliaților NATO și a partenerilor acestora. Similar altor state membre UE și țări Aliate, România a fost vizată de activități cibernetice ostile ale APT TURLA”, a transmis MAE.

Ministerul precizează că aceste atacuri fac parte dintr-un model deja cunoscut la nivel european și euro-atlantic, în care Federația Rusă folosește un ecosistem cibernetic, format din instituții de stat, precum serviciile de informații, și din actori nestatali, inclusiv grupări infracționale.

Potrivit MAE, scopul acestor acțiuni este destul de variat, pentru că poate include furtul de date sensibile dar și afectarea infrastructurii critice și a serviciilor publice.

În comunicat se mai arată că aceste operațiuni arată că Federația Rusă continuă să ignore normele și principiile internaționale privind comportamentul responsabil al statelor în spațiul cibernetic, stabilite la nivelul Organizației Națiunilor Unite.

MAE declară că atacurile informatice reprezintă o parte importantă a campaniei hibride desfășurate de Rusia împotriva statelor membre ale Uniunii Europene și NATO.

Potrivit instituției, obiectivele acestor acțiuni sunt „subminarea stabilității țărilor vizate, crearea de diviziuni la nivel național și în cadrul NATO și al UE, testarea unității și coeziunii celor două organizații, precum și descurajarea sprijinului acordat Ucrainei”.

„Salutăm măsurile restrictive suplimentare impuse de UE și UK împotriva unor entități și persoane care facilitează activitățile cibernetice ostile ale Federației Ruse. Cerem Federației Ruse să înceteze aceste acțiuni destabilizatoare și să-și respecte obligațiile internaționale”, a transmis Ministerul Afacerilor Externe, potrivit știripesurse.