Notarul Daniela Stamule a fost reținut de DIICOT, în dosarul „Fabrica de moșteniri“

Daniela Stamule, notarul public pensionar care a dezvăluit în fața procurorilor modul de acțiune al rețelei care lăsa oamenii vulnerabili fără case, a fost reținută de DIICOT. Reținerea a fost făcută în dosarul numit generic Fabrica de Moșteniri, iar următorul pas ar fi ca procurorii să ceară arestarea preventivă, după ce expiră termenul de 24 de ore de la emiterea mandatului de reținere. 

Potrivit informațiilor noastre, Daniela Stamule este cea care a dezvăluit modul de acțiune al rețelei care lăsa oamenii vulnerabili fără case, în speranța că se va alege cu o pedeapsă mai ușoară...Un notar public cu greutate din Constanța, apare în dosarul DIICOT care a „bubuit” pe 9 iulie și care s-a soldat cu arestări preventive și la domiciliu. Cu toate acestea, Stamule nu a fost, inițial, inculpată, suspectă, martor și nici nu s-a cerut vreo măsură împotriva ei. Este cât se poate de evident că fostul notar - și spunem „fost” pentru că aceasta nu mai practică de prin 2023 meseria - a fost cea care și-a trădat acoliții. De ce ar face asta? De ce ar recunoaște că a falsificat o căruță de documente în favoarea lui Vlad Virgil și Vasile Deacu? Vă spunem noi! Stamule are antecedente penale și, mai nou, are în lucru la Parchetul Curții de Apel Constanța un dosar de înșelăciune... tot cu un apartament din zona CET, tot de pe strada Egretei și... ce credeți? În dosar apare și Vlad.  Mai multe, citiți AICI. 

Iată că procurorii au extins ancheta în dosarul Fabrica de Moșteniri și au mai adunat probe care au condus, în final, la reținerea fostului notar Daniela Stamule.

Daniela Stamule a fost implicată în dosare de înșelăciune, sechestru de persoană, abuz în serviciu, dar tot timpul a scăpat

Așa cum am spus, Stamule a ieșit la pensie. Inițial, a avut sediul pe bulevardul Al. Lăpușneanu, însă după primele probleme penale s-a mutat. Era asociată cu fiica judecătorului Cristian Deliorga, însă aceasta s-a dezis de fărădelegile partenerei de afaceri, așa că Stamule și-a făcut bagajele și s-a mutat pe I.G. Duca cu biroul notarial.

Stamule a avut biroul notarial pe Al. Lăpușneanu

În 2013, a avut loc o premieră la Constanța: a fost instituit sechestru pe Camera Notarilor Publici din Constanţa şi pe cabinetul notarului Stamule, după ce un individ, Aurel Lungu, a „vândut“ de aproape 20 de ori acelaşi apartament, cu actele de vânzare-cumpărare încheiat la acelaşi notar Stamule. Organele de anchetă au considerat însă că a fost o eroare fără intenţie a notarului. Cu alte cuvinte, s-a considerat că notarul Stamule nu a sesizat că vânzătorul, în speţă Aurel Lungu, vinde acelaşi apartament (aceeaşi adresă trecută în documentul de proprietate!!!) mai multor clienţi. Oamenii care au luat ţeapă nu şi-au recuperat niciodată banii, la fel cum nu au intrat nici în posesia faimosului apartament. Păgubiţii, mulţi din Bucureşti, nu au renunţat la a reclama situaţia absurdă şi incredibilă în care se află, aşa încât speţa a reintrat în atenţia procurorilor.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa a emis, în noiembrie 2013, o decizie nemaîntâlnită până atunci: procurorul de caz a instituit sechestru pe Camera Notarilor Publici din Constanţa şi pe cabinetul notarului Daniela Stamule, pentru recuperarea prejudiciului clienţilor, calculat la 365.000 de euro. La acea vreme, Stamule declara că nu are nici o vină, demonstrându-şi nevinovăţia cu acte. Un an mai târziu a fost suspendată din funcție, însă a revenit în domeniu, pentru că a scăpat de acuzații.

Ce spun procurorii? Cum acționa rețeaua!

Din probele administrate în cauza a rezultat că,  începând cu vara anului 2015, unul dintre inculpați (48 de ani) profitând de  vârsta și starea de vulnerabilitate a trei persoanei vătămate le-a recrutat, transportat și  adăpostit în imobile pe care acesta le deținea  în localitatea Oltina, menținându-le într-o  stare de aservire, în scopul obținerii unor foloase materiale injuste prin însușirea drepturilor bănești cuvenite (pensie  și ajutor de deces).   

Pe durata exploatării, persoanele vătămate, dintre care una preluată de la o coinculpată, au fost lipsite de hrană suficientă și adecvată, de tratament medical corespunzător afecțiunilor de care sufereau, precum și de îngrijirea și igiena necesare unor persoane aflate în imposibilitatea fizică și/sau psihică de a se îngriji singure.

În  cursul anului 2018,  același inculpat a inițiat și constituit împreună cu alți doi inculpați (unul notar public  și celălalt executor judecătoresc) un grup infracțional organizat la care ulterior au aderat, pentru diferite perioade de timp și alți membri (printre care  un alt notar public),  în scopul de a dobândi, prin mijloace frauduloase, imobile aparținând unor persoane vulnerabile (vârstnici aflați în stadii avansate de degradare fizică și psihică) și de a desfășura ulterior operațiuni menite să le asigure introducerea acestor bunuri în circuitul civil.

Astfel, în perioada 2018 – iulie 2025, inițiatorul grupării de criminalitate organizată în calitate de lider, acționând fie individual, fie cu sprijinul unor persoane (administratori de condominii sau președinți ai unor asociații de proprietari),  a identificat persoane aflate în situații vulnerabile (vârste foarte înaintate și/sau  sănătate precară), care dețineau în proprietate garsoniere sau apartamente situate în municipiul Constanța. Pentru fiecare caz în parte, a fost conceput un circuit complex de operațiuni juridice, preponderent fictive, prin care s-a urmărit și s-a realizat transferul dreptului de proprietate asupra acestor imobile de la persoanele îndreptățite (moștenitori legali) către membri ai grupării de criminalitate organizată.

Prin prisma calităților oficiale deținute, trei dintre inculpați au conferit actelor juridice încheiate aparența de legalitate necesară pentru a le face opozabile atât părților implicate, cât și terților. Această aparență a îngreunat considerabil demersurile persoanelor interesate de a obține anularea actelor respective în cadrul procedurilor judiciare (în special contestații la executare), inițiate pentru recuperarea imobilelor de care fuseseră deposedate în mod fraudulos. În scopul obținerii dreptului de proprietate asupra unor imobile, la instigarea liderului, notarii publici care făceau parte din gruparea de criminalitate organizată, fie au falsificat acte autentice (procură specială, contract de împrumut), fie au derulat proceduri de succesiune testamentară, pe baza unor testamente false. 

Prin aceste demersuri, s-a urmărit fie obținerea unui drept de creanță fictiv în favoarea unui membru al grupării (cu rol de persoană interpusă) și împotriva proprietarului de drept, care nu avea cunoștință despre existența unei astfel de obligații, fie transferul direct al dreptului de proprietate asupra imobilului către persoana interpusă, prin moștenire, cu nesocotirea existenței  succesorilor  legali.

O asemenea situație a fost înregistrată și în cazul uneia dintre victimele traficate de către liderul grupului infracțional organizat, care a fost deposedată de locuința sa, situată în municipiul Constanța.