O avocată cere falimentul Argos SA. Firma milionarului Lazia se află într-o situaţie rar întâlnită
O avocată cere falimentul Argos SA. Firma milionarului Lazia se află într-o situaţie rar întâlnită
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestPierderi şi datorii uriaşe
Pierderi şi datorii uriaşe
Lucian Lazia
O avocată din Constanţa cere în instanţă falimentul constructorului Argos SA, firma din Cernavodă beneficiind de aproape doi ani de prevederile unui artificiu legal rar întâlnit în România. Compania controlată de familia milionarului Lucian Lazia a primit contracte de circa 70 de milioane de euro de la stat, dar se confruntă în ultimii ani cu o avalanşă de cereri de faliment din partea partenerilor de afaceri. Argos SA raportează pierderi şi datorii de zeci de milioane de lei, după ultimele date prezentate de ANAF.
Ioana Seimeneanu a înregistrat pe 15 iunie, în calitate de creditor, un dosar la Tribunalul Constanţa prin care cere falimentul debitoarei Argos SA, reprezentată de administratorul concordator Tomis IPURL. Primul termen de judecată în procesul intentat de creditoare, o cunoscută avocată din Constanţa, a fost stabilit pe 27 iunie. Argos SA are ca domeniu de activitate construcţiile hidrotehnice şi este una din cele mai cunoscute firme din Constanţa. Compania controlată de milionarul Lucian Lazia a primit în ultimii ani peste 50 de contracte de la stat, în valoare de circa 70 de milioane de euro. Asta nu l-a ajutat însă prea mult pe Lazia, din moment ce Argos s-a confruntat cu o avalanşă de chemări în judecată din partea celor pe care nu i-a plătit conform obligaţiilor contractuale.
Argos SA a raportat pentru anul 2017 o cifră de afaceri de 3.032.599 lei şi pierderi de 2.049.234 lei, cu 80 de angajaţi, dar şi datorii totale de 35.637.448 lei. Potrivit ultimelor date ANAF, firma din Cernavodă este datoare la bugetele de stat cu 15.594.607 lei. Argos SA se află din iulie 2016 sub incidenţa unei prevederi legale rar folosită în România, care i-a permis să scape de faliment. Este vorba despre concordatul preventiv, care îi permite să-şi rezolve pe cale amiabilă problemele cu zecile de creditori care îi cereau insolvenţa. Asta în condiţiile în care Argos SA devenise celebră pentru faptul că nu-şi plăteşte cu lunile angajaţii, dar şi pentru numeroasele firme din toată ţara pe care le-a ţepuit prin neplata serviciilor prestate.
Ce înseamnă concordatul preventive
Potrivit specialiștilor de la Ascent Group, concordatul reprezintă o înțelegere, un acord de voință al părților care presupune încheierea unui contract între debitor și creditorii care dețin cel puțin două treimi din valoarea creanțelor acceptate și necontestate, contract în baza căruia debitorul propune un plan de redresare a întreprinderii sale și de acoperire a creanțelor creditorilor împotriva sa, iar creditorii acceptă să sprijine eforturile debitorului de depășire a dificultăților în care se află afacerea acestuia. Pentru ca aceasă prevedere să aibă succes, este obligatoriu ca atât creditorii, cât și salariații să sprijine aceste demersuri, pentru a se putea preîntâmpina intervenirea stării de insolvență și odată cu aceasta, imposibilitatea de plată.
Principalul efect al acestei proceduri îl reprezintă posibilitatea acordată debitorului de a-și conserva lichiditățile bănești, acestea urmând a fi folosite pentru continuarea activității, generându-se astfel veniturile necesare acoperirii creanțelor acceptate prin concordat. De asemenea, pe perioada aplicării concordatului preventiv, va fi stopată curgerea debitelor accesorii – penalități, dobânzi și interdicția de deschidere a procedurii de insolvență. Această înțelegere amiabilă între debitorul aflat în dificultate financiară momentană și creditor oferă primului posibilitatea executării obligațiilor la noi termene scadente, pe o perioadă mai lungă de timp.
Debitorul nu va putea recurge la această procedură, atunci când: împotriva sa a fost pronunțată o hotărâre irevocabilă de condamnare pentru infracțiuni economice; împotriva sa a fost deschisă procedura insolvenței cu 5 ani anteriori ofertei de concordat; debitorul și/sau acționarii/asociații sau administratorii au fost condamnați definitiv pentru bancrută frauduloasă, gestiune frauduloasă, abuz de încredere, delapidare, înșelăciune, mărturie mincinoasă ori infracțiuni de fals, în ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii prevăzute de lege; membrilor organelor de conducere și/sau supraveghere ale debitorilor li s-a atras răspunderea în condițiile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, cu modificările și completările ulterioare, pentru aducerea în stare de insolvență; debitorul are înscrise fapte în cazierul penal.
Avantaje gârlă pentru datornic
Avantajele concordatului preventiv sunt evidente: nu presupune insolvența; apare numai la cererea debitorului; procedurile, în marea lor parte, sunt confidențiale; afacerea are continuitate; comerciantul este ajutat de un practician în insolvență, cel care mediază încheierea concordatului și controlează executarea sa de către debitor; rolul judecătorului-sindic este minim; contractele în curs nu se termină și nici nu se suspendă, ci sunt continuate.
Oferta de concordat preventiv va cuprinde și proiectul de concordat preventiv, la care se vor anexa declarația debitorului privind starea de dificultate financiară în care se află, precum și lista creditorilor cunoscuți inclusiv cei ale căror creanțe sunt contestate integral sau parțial. Proiectul de concordat va prezenta, în detaliu, situația analitică a activului și pasivului debitorului, cauzele stării de dificultate financiară și măsurile luate în acest sens, precum și proiecția evoluției financiar-contabile pe următorii 2 ani.
Proiectul de concordat trebuie de asemenea să cuprindă un plan de redresare, reorganizare a activității, prin măsuri ca: restructurarea conducerii debitorului, modificarea structurii funcționale, reducerea personanului, dar și modalitățile prin care debitorul înțelege să depășească starea de dificultate financiară, precum: majorarea capitalului social, împrumut bancar sau de altă natură (inclusiv împrumuturi ale asociaților/acționarilor), vânzarea de active, înființarea/desființarea unor puncte de lucru sau sucursale etc.
R.C.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News