Prețurile de arendare ale terenurilor din Constanța sunt cele mai mari din țară
Prețurile de arendare ale terenurilor din Constanța sunt cele mai mari din țară
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestTerenurile din județul Constanța au cele mai mari prețuri de arendare din România, cu peste 400 de euro/hectar, aproape dublu față de zone agricole din Oltenia sau Buzău. Prețurile redevin de actualitate odată cu presiunile din ce în ce mai mari pe care fermierii români le fac la adresa politicienilor aflați la putere, pentru ca aceștia să adopte în regim de urgență Legea Arendei. Asta pentru că actualul statut juridic permite practic ca România să piardă proprietatea asupra propriilor sale pământuri.
Asociațiile de fermieri solicită puterii să adopte în regim de urgență Legea Arendei, după mai multe tentative eșuate, pentru a salva astfel ce se mai poate din agricultura românească. Agricultorii solicită ca durata contractelor de arendă să fie stabilită la minimum șapte ani pentru a asigura predictibilitatea afacerilor din sector, dar și să fie interzisă subarendarea, scrie Profit.
Proiectul legii a fost atacat de USR la CCR pentru că ar constitui „un atac asupra libertății și proprietății cetățenilor“, același lucru fiind făcut și de președintele Klaus Iohannis.
Potrivit Alianței pentru Agricultură și Cooperare, doar 10% din suprafața arabilă a României se utilizează pe locația deținută în titlul de proprietate, restul fiind suprafețe arendate. Cele mai mari arende din România se plătesc în județul Constanța, unde pentru un hectar se plătesc și peste 400 de euro.
Ce arende se plătesc în România
Astfel, valoarea arendei trece și de 1.000 kg de cereale la hectar, respectiv se ajunge chiar și la peste 300 de euro/ha, în unele cazuri. De multe ori, în anii capricioși, fermierii nu reușesc să-și acopere nici costurile.
În prezent, arenda poate ajunge și la câteva sute de euro/ha în funcție de zona unde se află terenul și calitatea solului. Pe site-urile de anunțuri, prețul terenurilor arendate se ridică la 350 de euro/ha în Timiș, contra unor contracte încheiate pe minimum cinci ani, de exemplu.
În Călărași se oferă 300-400 euro/ha în funcție de durata contractului și de mărimea suprafeței, 400 euro/ha în Constanța, în timp ce la Sadova în Dolj, suma este undeva la 241 euro/ha, iar în Buzău de 250 euro/ha. Pentru terenurile care au ca destinație amplasarea de panouri fotovoltaice suma este cu mult mai mare, chiar și 2.000 euro/ha de teren închiriat.
România este țara care deține cele mai multe ferme din UE – din cele 9,1 milioane de exploatații agricole care existau în 2020 în statele membre, aproape o treime (31,8%) se aflau în România. Dimensiunea medie a fermei era de 4,42 ha, față de 17,4 ha la nivel european, potrivit datelor Eurostat. În 2020, România deținea 8,1% (12,8 milioane hectare) din suprafața agricolă a UE.
Legea Arendei, cel mai important act normativ pentru fermieri după 1989
Legea Arendei este pentru fermierii din România cel mai important proiect legislativ din 1989 până în prezent, pentru că asigură predictibilitate și posibilitatea de a continua activitatea agricolă, locurile de muncă și investițiile în mediul rural în aceste condiții incerte cauzate de seceta pedologică severă și arșița atmosferică, inflație, constrângeri legislative impuse de la nivel european, lipsă de condiții reciproce, în oglindă pentru produsele produse/importate în UE, crize etc, arată Alianța într-o scrisoare adresată principalelor partide politice din România.
„Am avut în România până în 2007 o perioadă minimă de arendare de 5 ani. Este nevoie de predictibilitate, minimum 7 ani, similar ca în majoritatea statelor din UE, pentru a putea conserva calitatea solului, realiza rotație, adapta tehnologiile către min/no/strip till, asuma investiții în irigații, perdele de protecție, tehnologie, valoare adăugată, accesa credite, proiecte, pentru a putea menține numărul de fermieri din România, asigura continuitatea activității agricole și nu încuraja specula și acapararea terenurilor de fondurile de investiție străine”, se arată în comunicat.
Pentru că terenurile sunt foarte fragmentate și nu pot fi lucrate, din moment ce sunt multe parcele care au lățimi de 2-3 m, mai mici decât lățimea de lucru a utilajelor agricole existente, fermierii și proprietarii de terenuri au fost forțați să facă schimburi și înțelegeri verbale pentru a comasa terenurile și să poată fi lucrate într-un mod sustenabil.
Fermierii cer permiterea schimburilor de terenuri
Reprezentanții AAC susțin că este foarte important să fie permise prin lege schimburile de terenuri între proprietari/arendași așa cum este prevăzut în Plx – 435/2024. „Este nevoie ca proiectul de lege Plx – 435/2024 să fie aprobat în Parlament în regim de urgență, până cel târziu pe 20 Noiembrie 2024, promulgat de Președinte și publicat în Monitorul Oficial până pe 30 Noiembrie 2024. După intrarea în vigoare a modificărilor și completărilor aduse prin Plx 435/2024, la începutul anului 2025, se poate și trebuie venit de noul Parlament cu un proiect de Lege Specială pentru Arendă, care să aibă anexată un contract cadru echilibrat cu aplicabilitate la nivel național”, se mai precizează în comunicat.
Organizațiile Membre AAC – Pro Agro, Lapar, UNSCV, AFF- le solicită parlamentarilor membri ai tuturor partidelor, precum și parlamentarii neafiliați, să dea dovadă de responsabilitate și să nu mai saboteze în niciun fel un drept „al celor care vor să lucreze legal pământul, în acord cu o legislație corectă, care să răspundă problematicii și realității din zilele noastre”.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
12.5° Constanța 









.jpeg_t.jpeg)


.jpg_t.jpg)

.jpg_t.jpg)

.jpeg_t.jpeg)