Prețurile de consum din România au crescut cu aproximativ 80 la sută față de anul 2017

Prețurile de consum din România au fost, în august 2026, de 1,8 ori mai mari decât media anului 2017, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 80%, arată președintele INS, Tudorel Andrei, în analiza „Radiografia prețurilor: o privire asupra inflației pe termen lung”. Energia electrică s-a scumpit de peste 2,6 ori, polițele RCA de aproape 2,9 ori, iar unele alimente costă de peste două ori mai mult.

„De cele mai multe ori, urmărim creșterea prețurilor dintr-o lună în raport cu luna anterioară sau cu luna corespunzătoare din anul anterior. În general, indicii lunari ai prețurilor de consum înregistrează valori mai mici de 1%. Excepțiile de la această regulă sunt rare, cel puțin la nivelul perioadei postpandemie. În aceste condiții, creșterile de prețuri de la o lună la alta sunt mai greu de perceput prin simpla evaluare a ratei lunare a inflației, cu toate că aceste creșteri cumulate duc, la nivelul unei perioade mai mari de timp, la valori ridicate ale inflației”, a explicat Tudorel Andrei.

După intervalul 2014-2020, când inflația anuală nu a depășit 4,6%, prețurile au revenit pe o traiectorie accentuată de creștere începând din 2021. Potrivit analizei, cel mai ridicat nivel al inflației din perioada examinată a fost înregistrat în 2023, când aceasta a ajuns la 13,8%.

Noi șocuri inflaționiste au apărut în vara anului 2025, după liberalizarea pieței energiei electrice și majorarea accizelor. Inflația lunară a crescut atunci de la 0,45% în iunie la 2,68% în iulie și 2,10% în august. În același interval, rata anuală a inflației a urcat de la 5,7% la 9,9%.

Alimentele care s-au scumpit cel mai mult

Creșterea acumulată a prețurilor față de media anului 2017 a fost relativ apropiată în cazul produselor alimentare și nealimentare, dar mai pronunțată în sectorul serviciilor. Numai între august 2025 și august 2026, tarifele serviciilor au crescut cu 11%.

„În luna august din 2026, prețurile au fost de 1,8 ori mai mari decât prețurile medii din anul 2017. Creșterea de preț a fost relativ egală la produsele alimentare și nealimentare și ceva mai mare la servicii. În cele trei luni selectate din anii 2023, 2024 și 2025, creșterea prețurilor în raport cu media anului de referință a fost mai pronunțată la produsele alimentare. La servicii s-a înregistrat o inflație mai pronunțată în perioada august 2026 – august 2025, aceasta fiind egală cu 11%”, a precizat președintele INS.

Dintre alimente, carnea de ovine a înregistrat cea mai mare scumpire: prețul din august 2026 era de 2,5 ori mai mare decât media anului 2017. Ciocolata și bomboanele s-au scumpit de 2,18 ori, iar brânza telemea, carnea de bovine, peștele și specialitățile de panificație costau aproape de două ori mai mult.

La polul opus, făina s-a scumpit cu 18% față de media din 2017, mălaiul cu 20%, iar zahărul cu 47%.

Energia electrică s-a scumpit de peste 2,6 ori

În categoria produselor nealimentare, cea mai mare creștere a fost înregistrată la energia electrică, al cărei preț a ajuns de peste 2,6 ori mai mare decât media din 2017. Energia termică s-a scumpit de 2,1 ori, iar motorina și lemnele de foc de peste două ori. Prețurile gazelor naturale, produselor din tutun și țigărilor, precum și cele ale benzinei au crescut de aproape 1,9 ori.

În schimb, televizoarele s-au scumpit cu 8%, aparatele radio și sistemele audio cu 19%, iar autoturismele cu 34%.

Cele mai mari scumpiri din sectorul serviciilor au fost înregistrate la asigurările auto obligatorii. Polițele RCA costau în august 2026 de aproape 2,9 ori mai mult decât media anului 2017.

Tarifele pentru apă, canalizare și salubritate au crescut de 2,6 ori, iar serviciile de coafură, cosmetică, igienă și frizerie, precum și lucrările stomatologice, de 2,2 ori.

Transportul aerian s-a scumpit de două ori, în timp ce analizele medicale, consultațiile și serviciile oferite de restaurante au ajuns să coste de 1,9 ori mai mult. Creșteri mai reduse au fost înregistrate la serviciile de telefonie mobilă, cu 22%, și la abonamente, cu 26%.

În aceeași analiză, Tudorel Andrei a atras atenția și asupra diferențelor salariale dintre angajații sistemului statistic și personalul altor instituții din administrația publică centrală. El a invocat și neacordarea sporului de complexitate funcționarilor publici care lucrează în statistică.

„Fără o regândire a poziției statisticianului în administrația publică și o nouă abordare a salarizării acestuia, în perioada următoare pot apărea riscuri majore, atât în modernizarea unei structuri importante a statului, cât și în asigurarea unor date esențiale pentru luarea deciziilor la nivel național sau local ori în procesul de negociere pentru alocarea fondurilor comunitare”, a avertizat președintele INS.

Tudorel Andrei consideră că sistemul statistic are nevoie de o legislație mai clară și predictibilă, care să permită păstrarea specialiștilor și asigurarea resurselor umane necesare, scrie digi24.ro.