Primăria Constanţa NU scapă de blestemul FIN.CO.GE.RO. CONTESTĂ în instanţă o AVERE
Primăria Constanţa NU scapă de blestemul FIN.CO.GE.RO. CONTESTĂ în instanţă o AVERE
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestPrimăria Constanţa contestă la Curtea de Apel o avere. Pe care, dacă va pierde, o va plăti din banii constănțenilor. FIN.CO.GE.RO. Societatea care a absorbit firma italiană, House 3000 Real Estate Investment, a obţinut în instanţă obligarea primăriei la suma totală de peste 960.000 lei, reprezentând dobânzi aferente unor debite.
Concret, House 3000 Real Estate Investment a cerut plata sumei de 4.186.457, 48 RON cu titlu de dobândă legala penalizatoare, aferenta transei de plata nr. 5 din debitul principal de 61.236.178,454 RON, aferent primului stadiu de execuție al lucrărilor de urbanizare publica din cadrul proiectului Faleza Nord (debit supus executării silite prin somația din data de 26.01.2011); obligarea paratului la plata sumei de 632.711, 65 RON cu titlu de dobândă legala penalizatoare aferenta debitului de 9.075.145 RON, debit urmărit silit prin somația din data de 25.04.2017, aferent stadiului nr. 5 de execuție al lucrărilor de urbanizare publică din cadrul proiectului Faleza Nord ;
În subsidiar:
- obligarea paratului la plata sumei de 2.468.936,46 RON cu titlu de dobândă legala penalizatoare aferenta transei de plata nr. 5 din debitul principal de 61.236.178,454 RON, aferent primului stadiu de execuție al lucrărilor de urbanizare publica din cadrul proiectului Faleza Nord ( debit supus executării silite prin somația din dat a de 26.01.2011); obligarea paratului la plata sumei de 373.137, 64 RON, cu titlu de dobândă legala penalizatoare aferenta debitului de 9.075.145 RON, debit urmărit silit prin somația din data de 25.04.2017, aferent stadiului nr. 5 de execuție al lucrărilor de urbanizare publica din cadrul proiectului Faleza Nord;
De unde provin sumele!
La data de 15.06.2000, atunci când era primar Gheorghe Mihăieşi, între Municipiul Constanța și FIN.CO.GE.RO Spa Catania s-au încheiat două contracte de concesiune: unul având ca obiect terenul în suprafață de 51.870,79 mp localizat în zona Faleza Nord, în vederea construirii unui complex rezidențial cu 125 de vile, și cel de-al doilea având ca obiect un teren in suprafață de 10.620,05 mp aflat în zona Mihai Emnescu, pentru construirea unui complex hotelier și diverse facilitați de loisir (sala de concerte, centru de afaceri, piscina publica etc. În anul 2001, fostul primar Radu Mazăre a contestat contractele, urmând, ulterior, zeci de procese în instanţă, fostul edil considerând că Mihăieşi a greşit atunci când s-a obligat la “îndatorarea municipalităţii”. A pierdut, însă.
Tot în anul 2001 FIN.CO.GE.R0, a formulat o cerere de chemare in judecată pentru obligarea primăriei la predarea terenurilor ce faceau obiectul contractelor de concesiune mai sus mentionate, la realizarea lucrărilor de infrastructură, iar in caz de neexecutare a acestora de către autoritatea locală, la autorizarea concesionarului la efectuarea lor. În 2006, Curtea Supremă a dispus obligarea primăriei la predarea terenurilor.
În anul 2009, ca urmare a initierii de către concesionar a diverse demersuri de executare silită, reprezentantii municipiului, prin intermediul organului deliberativ, au aprobat încredinţarea formală către societatea italiană a executării lucrărilor de urbanizare aferente primului proiect- cel din Faleza Nord, emiţându-se în acest sens HCL nr.258 / 2009. Subsecvent au fost aprobate şi studiile de fezabilitate şi proiectele tehnice ale lucrărilor de infrastructură, în final emiţându-se şi trei autorizaţii de construire pentru lucrările de urbanizare de la Faleza Nord —AC. 621, 628 si 1072/2010.
Primăria Constanţa a contestat toate sumele, dar a pierdut
Prin urmare, de-abia în anul 2010, concesionarul a fost în măsura să înceapă lucrările din cadrul Proiectului Faleza Nord. Ulterior, realizandu-se un anumit stadiu de execuţie al lucrărilor de infrastructură publica, FIN.CO.GE.R0 a solicitat decontarea sumelor cheltuite pe seama primăriei, moment în care s-a refuzat în mod categoric plata oricărei sume de bani. În fata acestui refuz categoric si nemaiavând vreo opţiune, concesionarul a apelat la executarea silită a obligatiei Municipiului Constanta de a achita sumele de bani cheltuite în contul său, emiţându-se în acest sens somatia cu caracter general din data de 26.01.2011. Aceasta somatie a fost emisă în cadrul dosarului de executare nr.241/2008 pentru suma totala de 61.236.178,454 RON, reprezentând primul stadiu de execuție al lucrărilor de infrastructura publica de la Faleza Nord, la care s-au adăugat cheltuieli de executare. Suma a fost determinată de catre executorul judecătoresc în baza titlului executoriu reprezentat de Sentința nr.4853/2004, in temeiul art.371 / 2 al.2, prin efectuarea unei expertize de specialitate.
Împotriva somatiei din data de 26.01.2011 precum şi împotriva executării propriu-zise, primăria a formulat contestaţie la Judecatoria Constanta, invocând o serie de motive de nelegalitate, printre care: inexistenţa unui titlu, prescriptia dreptului de a obtine executarea silita, întinderea creantei etc. În 2011, contestația la executare a fost respinsă ca nefondată, reținând-se caracterul legal al executării silite întreprinse de către societatea italiană, precum şi al somaţiei
Administraţia locală a cerut eşalonarea sumelor
În fata iminentei plății, reprezentanții debitorului au apelat la prevederile O.G. nr.22 / 2002, solicitând acordarea unui termen de gratie, respectiv eșalonarea la plata a creanței executate silit. Prin Decizia pronunțată de catre Curtea de Apel Constanta în cadrul dosarului nr.7554 / 118 / 2012 s-a dispus plata esalonată pe o perioada de 15 ani a creanței rezultate din lucrările de infrastructura executate la Proiectul Faleza Nord pana la data de 30.11.2010. Cu toate acestea s-a început realizarea lucrărilor de urbanizare aferente Proiectului Mihai Eminescu..
Au fost realizate 5 stadii de executie ale lucrărilor publice din cadrul Proiectului Faleza Nord, urmand să fie finalizate în totalitate aceste lucrări in scopul receptionarii lor şi predarii către Beneficiar — Mun. Constanta. Ulterior, firma a mai emis câteva somaţii, prin care creditoarea FIN.CO.GE.R0 solicita atat plata celui de-al doilea stadiu de executie al lucrărilor din zona Faleza Nord cât si plata primului stadiu de execuție al lucrarilor din zona Mihai Eminescu. Mun. Constanta a formulat contestația la executare, iar instantele de judecata au respins irevocabil contestația, statuând asupra legalitatii si temeiniciei urmăririi creanțelor menționate in cele doua somatii.
S.C. House 3000 Real Estate Investment a câştigat în instanţa plata unei căruţe cu bani
Prin urmare, S.C. House 3000 Real Estate Investment, firma care a absorbit Fin.Co.Ge.Ro Spa Catania, cere plata tuturor creanțelor izvorâte din stadiile nr.1 — 5 de execuție a lucrărilor de urbanizare publica din Zona Faleza Nord.
În noiembrie 2019, Tribunalul i-a dat câştig de cauză firmei italiene, căreia trebuie să-i plătească peste 960.000 lei. “Admite acţiunea. Obligă pârâtul Municipiul Constanţa, prin primar, la plata în favoarea reclamantei S.C. House 3000 Real Investment S.R.L. a următoarelor sume: - 380.587,04 lei, cu titlu de dobândă legală penalizatoare aferentă debitului în cuantum de 4.082.411,90 lei reprezentând tranşa de plată nr. 5, calculată pentru perioada cuprinsă între data 09.12.2016 şi data de 23.11.2017; - 581.803,82 lei, cu titlu de dobândă legală penalizatoare aferentă debitului în cuantum de 9.075.145 lei, calculată pentru perioada cuprinsă între data de 27.04.2017 şi data de 22.12.2017. Obligă pârâtul MUNICIPIUL CONSTANŢA, prin primar, la plata către reclamanta S.C. HOUSE 3000 REAL INVESTMENT S.R.L. la plata sumei de 62.131,69 lei cu titlul de cheltuieli de judecată. Respinge ca neîntemeiată cererea pârâtei de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată. Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Tribunalul Constanţa - Secţia a II a civilă.
Pe 14 iulie, Primăria Constanţa a formulat recurs, la Curtea de Apel.
Mirela PASCAL
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News