PROCURORUL EUROPEAN - o instituţie pe care deputaţii români nu o vor. Ce spune ministrul Justiţiei

Comisia Europeană a anunţat pe 27 noiembrie că îşi menţine proiectul privind înfiinţarea instituţiei Procurorului European, în ciuda unor avize negative transmise de unele state membre. România, prin Camera Deputaţilor, este una dintre ţările care au spus "nu" acestui demers. Eurodeputatul Monica Macovei susţine înfiinţarea instituţiei Procurorului European, declarând, în acest context: "Aşa cum am mai declarat, consider că este în interesul cetăţenilor ca România să accepte o instituţie care să o ajute să investigheze frauda din bani publici, fenomen grav care ne afectează zilnic în toate domeniile, de la investiţii la alimentaţie şi sănătate". Referitor la poziţia Camerei Deputaţilor din România, care a spus "nu" înfiinţării instituţiei Procurorului European, Monica Macovei mai susţine că: "Valeriu Zgonea (PSD) şi Relu Fenechiu (PNL) ar trebui să îi întrebe pe oamenii care i-au votat dacă se simt jigniţi de faptul că Uniunea Europeană vrea să înfiinţeze un birou de Procuror European care să ancheteze fraudele din toate statele membre. Vor fi surprinşi de ce vor cu adevărat alegătorii lor. Doar că Zgonea şi Fenechiu, exact ca şefii lor de partid, Ponta şi Antonescu, nu se mai gândesc de multă vreme la interesele oamenilor obişnuiţi, sătuli de corupţie şi fraude, ci numai la interesele lor: să nu cumva să mai apară vreo instituţie care să îi ancheteze. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a semnat "avizul motivat" privind proiectul de Regulament al Parchetului European, transmis de Comisia Europeană, care echivalează cu un aviz negativ, de respingere a creării instituţiei europeane unice de luptă cu fraudele şi corupţia care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene. Uniunea Europeană poate interveni atunci când poate acţiona în mod mai eficient decât statele membre, adică, de exemplu, atunci când măsurile luate de fiecare stat în parte în lupta cu frauda nu sunt satisfăcătoare. În unele state membre sancţionarea fraudelor cu fonduri europene este eficientă, în timp ce în multe altele nu este. Parchetul European ar urma să intervină numai în cazurile în care autorităţile naţionale nu cercetează o anumită fraudă. Pentru România, DNA şi Parchetul European, care ar lucra împreună, ar fi o soluţie foarte bună. Opoziţia Camerei Deputaţilor la crearea Parchetului European este de neînţeles, cât timp raportul Comisiei de Apărare este favorabil creării Parchetului European, cu menţiunea că este respectat principiul subsidiarităţii. Singura comisie care a avut un alt punct de vedere este Comisia pentru afaceri europene, condusă de Relu Fenechiu, condamnat în primă instanţă la 5 ani de închisoare cu executare pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu în formă calificată, în dosarul Transformatorul".

De ce un Procuror European? Cu ce ar urma să se ocupe şi de ce ar fi necesară această instituţie, în condiţiile în care există deja organe abilitate să ancheteze fraudele? Ei bine, procurorul public european va avea puterea să coordoneze, să acţioneze în justiţie şi să aducă în faţa instanţei persoane suspectate de fraudarea bugetului UE, în colaborare cu autorităţile ţărilor membre. Rolul iniţial al structurii, de a combate frauda, ar putea fi extins şi în alte zone. Conform Monicăi Macovei, fiecare ţară membră UE ar urma să aibă un procuror european, care, în întocmirea dosarelor, ar urma să colaboreze cu instituţii precum SRI, Poliţie etc.

Referitor la acest proiect, facem precizarea că Executivul Uniunii Europene a stabilit ca data de 30 octombrie să fie termenul limită până la care se pot depune contestaţii privind înfiinţarea instituţiei Parchetului European. În timp ce majoritatea ţărilor au aprobat indirect proiectul, prin tăcerea lor, 11 state au avut obiecţii: Cipru, Cehia, Franţa, Ungaria, Irlanda, Malta, Olanda, Suedia, Slovenia, Marea Britanie şi, aşa cum arătam mai-sus, România. La Bucureşti, proiectul a trecut de Senat, însă a fost respins de Camera Deputaţilor. Chiar şi aşa, Comisia Europeană a anunţat că îşi menţine proiectul. Interesant este că, în cadrul lucrărilor Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, desfăşurate vineri, 6 decembrie, la Bruxelles, ministrul Justiţiei, Robert Cazaniuc, i-a spus comisarului european Viviane Reding că România sprijină proiectul înfiinţării unui Parchet European. "Noi susţinem ideea înfiinţării parchetului european, dar evident că trebuie ţinut cont de opiniile exprimate de parlamentele statelor membre", a spus Cazanciuc, citat de agenţiile de presă. Potrivit unui comunicat al Ministerului de Justiţie, în cadrul Consiliului JAI au fost adoptate şi proiecte de acte normative privind recunoaşterea reciprocă a hotărârilor judecătoreşti şi poprirea conturilor bancare şi au fost dezbătute şi aspecte privind protecţia datelor cu caracter personal.

A.A.