Răceala obișnuită ar putea oferi protecție împotriva COVID-19?

O echipă de cercetare de la Universitatea din Glasgow a constatat că rinovirusul care provoacă răceala obișnuită declanșează un răspuns imunitar înnăscut, care pare să blocheze replicarea SARS-CoV-2 în celulele căilor respiratorii, scrie doc.ro.

Sursă foto: Shutterstock

De la începutul pandemiei de COVID-19 s-a discutat despre ce efecte ar putea avea circularea în paralel a noului coronavirus și a altor virusuri respiratorii, cum sunt rinovirusurile sau tulpinile virale gripale.

Oamenii de știință și medicii au sfătuit populația să își administreze vaccinul antigripal, pentru a evita să se îmbolnăvească de gripă în același timp cu o eventuală infectare cu SARS-CoV-2, deoarece nu se putea preciza cum va reacționa un organism atacat de cele două virusuri în același timp, mai ales în cazul unor persoane aflate la risc de boli grave (vârstnicii, astmaticii, cardiacii, pacienții cu cancer etc.).

Ce se întâmplă, însă, cu interacțiunea dintre coronavirus și virusurile care cauzează răceala obișnuită? Despre rinovirusurile umane se știe că provoacă răceala obișnuită și sunt cele mai răspândite virusuri respiratorii cu care se confruntă oamenii. Cercetări anterioare au arătat că interacțiunile dintre rinovirusuri și alte virusuri respiratorii pot influența tipul și severitatea infecției cu care are de-a face o persoană, precum și tiparele de infecție, adică modul în care virusul circulă într-un grup, de la o persoană la alta.

Cum interacționează virusul răcelii obișnuite și noul coronavirus?

Simulările matematice realizate de cercetătorii de la Universitatea din Glasgow au arătat că această interacțiune între două virusuri ar putea avea un efect la nivelul întregii populații și că o prevalență crescândă a rinovirusului ar putea reduce numărul de noi cazuri de COVID-19.

În cadrul studiului¹ apărut în The Journal of Infectious Diseases, cercetătorii au infectat mai întâi celule respiratorii umane cu SARS-CoV-2 în laborator, recreând mediul celular în care apar în mod normal infecțiile. Au studiat apoi replicarea SARS-CoV-2 în aceste celule, atât în prezența cât și în absența rinovirusului.

Rezultatele au arătat că rinovirusul declanșează un răspuns imunitar înnăscut în celulele epiteliale respiratorii umane care blochează replicarea coronavirusului. Acest lucru înseamnă că răspunsul imunitar cauzat de infecțiile cu rinovirus ar putea oferi un anumit nivel de protecție tranzitorie împotriva SARS-CoV-2, blocând potențial transmisia acestuia și reducând severitatea COVID-19.

Următoarea etapă, spun oamenii de știință, este studierea a ceea ce se întâmplă la nivel molecular în timpul acestor interacțiuni virus-virus, pentru a înțelege mai multe despre impactul lor asupra transmiterii bolii. Aceste cunoștințe ar putea fi folosite pentru a dezvolta strategii și măsuri de control mai bune împotriva COVID-19.

Între timp, concluzionează autorii studiului, vaccinarea este cea mai bună metodă de protecție împotriva bolii COVID-19.

Un spray nazal ar putea oferi protecție și împotriva răcelii, și împotriva COVID-19

O altă conexiune între coronavirus și rinovirus a fost analizată într-un studiu² realizat de Hunter Medical Research Institute din Australia. Publicat în European Respiratory Journal, studiul sugerează că un medicament în curs de dezvoltare, cunoscut sub numele de INNA-X, se dovedește a fi eficient atât împotriva coronavirusului, cât și împotriva rinovirusului, într-un model de infecție preclinică și în celulele căilor respiratorii umane.

Tratamentul cu INNA-X înainte de infecție a redus semnificativ încărcătura virală și a inhibat inflamația dăunătoare. A fost examinat, de asemenea, efectul medicamentului în celulele căilor respiratorii de la pacienții cu astm bronșic despre care se știe că au un răspuns imunitar antiviral mai puțin eficient. S-a constatat astfel că tratamentul medicametnos a fost eficient și în cazul acestora, oferind o bază pentru utilizarea INNA-X în la populațiile cu risc.

Medicamentul acționează prin stimularea sistemului imunitar înnăscut în căile respiratorii, prima linie de apărare împotriva invaziei virusurilor respiratorii în organism. Această amorsare imunitară face mult mai dificilă instalarea virusurilor, răspândirea lor și provocarea unor simptome grave.

Dacă studiile umane mai ample vor confirma că acest medicament oferă într-adevăr, protecție, acesta ar putea fi utilizat pentru grupele de populație aflate la risc, inclusiv vârstnici sau pacienți cu astm, pentru a reduce severitatea rinovirusului, a SARS-CoV-2 și a altor virusuri respiratorii.

Rinovirusurile și coronavirusurile au unele efecte similare

Mai mult de 50% dintre toate răcelile obișnuite sunt cauzate de rinovirusuri umane. Răceala obișnuită include rinită și faringită, precum și strănut, răgușeală și tuse. Boala este de obicei autolimitată la persoanele sănătoase, dar poate fi asociată cu complicații la persoanele care suferă de boli de inimă ori pulmonare sau care au imunitatea suprimată.

La fel, infecția cu coronavirus poate să nu provoace decât simptome ușoare la majoritatea persoanelor afectate (febră, tuse, oboseală), dar să aibă efecte grave sau letale în special în cazul vârstnicilor, al pacienților cu boli cardiovasculare, pulmonare, renale sau al celor imunocompromiși.

Prevenirea este cea mai bună armă împotriva infecțiilor virale

Metodele de prevenire a infecțiilor virale sunt asemănătoare în cazul virusurilor respiratorii:

Spălarea mâinilor în mod regulat cu apă și săpun sau curățarea cu un produs tip gel, pe bază de alcool în proporție de cel puțin 70%

Evitarea atingerii gurii și nasului cu mâinile murdare, după atingerea unor suprafețe comune (clanțe, balustrade, bare de autobuz etc.)

Menținerea unei distanțe de cel puțin un metru și jumătate față de persoanele care tușesc sau strănută

Purtarea unei măști de protecție, de preferat în trei straturi, care acoperă nasul și gura

Abținerea de la fumat și alte activități care slăbesc plămânii

De asemenea, unele dintre vaccinurile împotriva bolii COVID-19 în formă gravă au dovedit, în studii efectuate în rândul populației active, că pot să și prevină infectarea cu SARS-CoV-2.

Într-un studiu la care au luat parte medici, primi respondenți și lucrători esențiali s-a dovedit că eficacitatea estimată a vaccinurilor realizate pe bază de ARN mesager pentru prevenirea infecției cu noul coronavirus a fost de 90% pentru cei care făcuseră ambele doze de vaccin (imunizare completă) și 80% pentru cei care făcuseră doar prima doză (imunizare parțială).

Astfel, vaccinurile ARNm anti-COVID-19 autorizate, și anume cele de la Moderna și de la Pfizer-BioNTech, sunt eficiente pentru prevenirea infecției cu SARS-CoV-2 în rândul populației active, în condiții reale. Reducerea riscului de transmitere a infecției, care poate apărea în rândul asimptomaticilor sau presimptomaticilor, are o importanță majoră în general, nu doar în rândul personalului medical și al altor lucrători esențiali.