Rasova: ZERO asfalt, ZERO viziune. Doar promisiuni şi chiolhanuri de partid

Dezvoltarea turismului?! Ce spune primarul: „Mai greu să facem... poate doar sălbatic. Zona e prinsă în Natura 2000”

Uliţe de pământ, WC-uri în curţile şcolilor – sunt imagini frecvente în mediul rural din România. Ne agităm să avem Wi-fi moca, fiindcă e simplu de obţinut, dar nu se preocupă nimeni, de la primari, la conducere judeţeană ori, ferească Dumnezeu!, parlamentari, să facă demersuri pentru accesarea fondurilor pe proiecte care să aducă toalete decente în unităţile de învăţământ ori asfalt pe străzi. E mai comod să aibă tot ţăranul internet, să intre pe Facebook, eventual să citească acolo ştiri false, să fie manipulaţi de postaci ori să comenteze te-miri-ce cu grave greşeli gramaticale. Pentru ce să ne mai pese de soarta şcolilor sau a drumurilor, când românii au început să-şi “trăiască” viaţa pe reţelele de socializare?

Ce nu vor să înţeleagă parlamentarii ori şefii de la judeţ este că, în multe cazuri, în comunele din judeţul Constanţa primăriile sunt conduse de primari şi funcţionari slab pregătiţi, care nu sunt puşi la punct cu legile ori mecanismul de accesare a fondurilor europene. Sunt oameni care nu au habar nici cum să scrie o cerere în atenţia Consiliului Judeţean, pentru a primi ceva bănuţi la buget, darămite să facă proiecte posibil eligibile pentru finanţare UE! Este singura explicaţie pentru situaţia deplorabilă în care se “scaldă” comuna Rasova.

Pentru că nimănui nu i-a păsat să dea o mână de ajutor, la Rasova nu există nici un drum asfaltat! Nici unul! Există doar un drum judeţean (223) care leagă Cernavodă de Rasova, continuând spre Aliman – Ion Corvin. În rest, uliţe de pământ, într-un cadru natural feeric. De altminteri, zona, de o frumuseţe care te lasă fără grai, este parte din Natura 2000, motiv pentru care, se plânge actualul primar al comunei, Maria Mitu, e foarte greu să se construiască ceva. “Foarte greu obţinem autorizaţii, e nevoie de studii de impact…”, spune Mitu.

Au depus un proiect, dar… n-au primit bani

Şi, totuşi, suntem în anul 2018. De ce nu există absolut nici un petic de asfalt sau de piatră pe străzile comunei? Am întrebat edilul pentru că, în ianuarie 2015, viceprimarul Dorel Alexandru (la acea dată viceprimar cu atribuţii de primar, după demisia primarului Mihalache Neamţu) anunţa că urmează investiţii de proporţii în comună! Mai exact, spunea Dorel Alexandru, se vor asfalta 30 de kilometri de străzi.

De la data anunţului, în 2015, şi până în aprilie 2018 n-a mişcat un pai. Incompetenţă, nepricepere, proiecte anunţate de dragul campaniei electorale? Actualul primar e „blând” şi vine cu o explicaţie: „A fost proiectul prin PNDL1, fusese aprobat, pentru asfaltarea a 30 de kilometri de străzi. Dar banca nu l-a mai finanţat până la urmă, că era suma prea mare – 20 de milioane de euro, şi s-a considerat că o comună ca a noastră nu merită aşa mult...”. Serios?!

Nu prea ne vine să credem, dar ajungem şi la ce are de gând să facă actualul primar, după ce a admis că are ZERO kilometri de asfalt în comună: „Am depus un proiect pe PNDL2, a fost aprobat, dar încă nu am semnat contractul.... Urmează. Este pentru 5 kilometri în total, pe 3 străzi, în valoare de 1 milion de euro: Eternităţii, Bucureştii Noi, Pescarilor”. În schimb, spune Mitu, se va face un cămin cultural în Rasova, cu fonduri proprii: „Am terminat licitaţia, am semnat ordinul de începere a lucrărilor. Şi la Cochirleni (localitate care aparţine de comuna Rasova – n.r.) se face un cămin cultural, e la roşu acum”. În rest... „zona e săracă”, susţine edilul.

„De fapt, oamenii nu sunt neapărat săraci, că mai muncesc la Cernavodă ori la cules vie”, adaugă Maria Mitu. Într-adevăr, în zonă, în afară de baltă ori de Dunăre, cât vezi cu ochii e viţă-de-vie. „Dar e un particular, plăteşte taxe şi impozite, dar atât, ce altceva? Turism... mai greu să facem... poate doar sălbatic”, declară edilul, amintind, din nou, de Natura 2000. Mare păcat şi ce oportunitate risipită! Spunem asta pentru că de la Cochirleni şi dincolo de Rasova peisajul este superb, cum poate nici nu vă imaginaţi. Iar dacă nu aţi făcut până acum o drumeţie până la Rasova, ar fi cazul să faceţi.

Locuitorii, resemnaţi: Ce asfalt? Care locuri de muncă? „Ne pleacă copiii în străinătate...”

Comuna Rasova este bine cunoscută de liderii PSD. Datorită frumuseţii, mulţi lideri de la judeţ (când era Nicuşor Constantinescu preşedinte al Consiliului Judeţean) petreceau week-enduri în zonă. Ba un pescuit, ba o degustare de vinuri, ba o vânătoare în apropiere de Cernavodă! Să le pese lor că oamenii din Rasova au drumuri de pământ? Nu le-a păsat atâta timp cât au mulţumit câţiva prieteni – unul a luat balta comunei, baltă pentru care fostul primar Mihalache Neamţu a făcut mare tam-tam în urmă cu ani de zile.

Într-un final, primarul a „obosit” şi a trecut de la PD la... PSD! A sperat probabil că va primi astfel şi nişte fonduri de la CJC-ul condus de pesedişti. Aiurea! A ajuns să demisioneze din funcţia de primar, la începutul anului 2014, după 10 ani de mandat (şi ZERO kilometri de asfalt în comună!). A motivat că este sătul să nu realizeze nimic în localitate, pentru că nu i se alocă fonduri. Dar, a rămas preşedinte al PSD Rasova (ciudat, nu-i aşa?!).

„A demisionat să se ocupe mai bine de afaceri. A stat 10 ani primar, venise timpul să-şi vadă de afaceri. Şi ce afaceri are! Şi ce fonduri ia de la APIA şi ce bani europeni! Ştie foarte bine şi primăriţa... Mai vin pe aici unii de pe la partide, dar se duc acolo pe deal... Au ei nişte locuri ale lor de relaxare. S-or mai duce şi la ăla cu balta... Mai vin şi oameni de la oraş, nu d-ăştia de la partid, stau câteva ore, la o relaxare la iarbă verde, la un picnic, la un pescuit. Îşi aduc de-acasă şi mâncarea şi băutura, ce să ia de la noi?!”, a comentat, enigmatic, un localnic din Rasova.

Discutând cu mai mulţi oameni din localitate, impresia generală este cea menţionată anterior: „Ce drumuri să ne facă nouă? Păi, ei îşi văd de afacerile şi de banii lor... Copiii noştri pleacă la muncă în străinătate, că nici de muncă nu au aici”, ne spune o femeie din comună. Şi, dacă tot a venit vorba despre „munca în afară”, probabil că de satul Cochirleni mulţi au aflat în 2010, când un tânăr din sat a fost găsit pe aeroportul „Heathrow”, din Londra, după ce a căzut din compartimentul roţii din spate a aeronavei unui şeic din Emiratele Arabe Unite.

El se ascunsese acolo din dorinţa de a ajunge din Viena la Londra. Pe durata cursei de o oră şi 37 de minute, tânărul din Cochirleni a îndurat temperaturi de până la - 41 de grade Celsius, acesta fiind descoperit de angajaţii aeroportului aproape mort de frig şi rănit. Specialiştii spuneau, la acea dată, că Andrei Culea a supravieţuit deoarece avionul a zburat la o altitudine mică, pentru a evita o furtună.

Senzaţionala întâmplare a fost redată de presa de pe întreg mapamondul. Ce îl determinase pe tânăr să se aventureze în lumea largă? „Greutăţile l-au făcut să plece. Ce era să facă, să stea aici, în sărăcia asta? (…)”, declara, în 2010, Stelian Culea, fratele tânărului. Andrei Culea mai fusese plecat peste hotare, în 2009, pentru a lucra în Grecia. Cu banii pe care i-a câştigat acolo a cumpărat un teren la Cochirleni.

Alexandra CUCU