Rate tot mai mari pentru români. Analist economic: „Va fi un exercițiu de supraviețuire“
Rate tot mai mari pentru români. Analist economic: „Va fi un exercițiu de supraviețuire“
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestRatele sunt din ce în ce mai mari. Într-un singur an, acestea au crescut cu aproximativ 800 de lei. Veştile nu sunt bune, în special pentru cei cu credite dependente de IRCC.
Peste un milion de români care au credite în lei au suportat creşteri de rate pe parcursul anului 2022 în contextul în care au crescut atât ROBOR-ul, cât şi IRCC-ul.
Într-un singur an, ratele creditelor dependente de IRCC au crescut cu aproximativ 720 de lei, în contextul în care acest indice a ajuns la 5,71% de la 1,17%/.
În cazul ROBOR, creșterea este și mai mare, de 815 lei. ROBOR-ul a ajuns în ianuarie 2023 la 7,25%, de la 3,02% în ianuarie 2022.
IRCC ajunge la pragul de 6%, de la 1 aprilie 2023
Ulterior, analiștii estimează că ratele se vor stabiliza, însă vor rămâne o provocare, pentru că nu vor reveni la nivelul de acum un an.
"Scumpirea puternică a ratelor este strâns legată de modul în care creşte inflația. Dacă nu vom reuși să oprim avansul prețurilor, mai ales la energie, gaze și carburanți, să ne așteptăm, din păcate, că și costurile de finanțare să crească. Vestea bună este că, din a două parte a anului, inflația se va mai tempera.
Vestea proastă este că ratele vor rămâne la un nivel ridicat cel puțin un an de acum încolo. Pentru mulţi dintre români, va fi un adevărat exercițiu de supraviețuire să își plătească ratele și mă aștept ca mulţi să fie executați silit de bănci și să rămână fără case", spune analistul economic Adrian Negrescu.
În timp ce reprezentanții BNR recomandă românilor să aibă grijă ca rata să nu depășească jumătate din venituri, analiștii fiscali spun că limita este chiar de 25%.
În România, cei mai mulţi datornici se află în şapte judeţe. Totodată, mai mult de un sfert din totalul creditelor s-a acordat celor din Bucureşti şi Ilfov, scrie antena3.ro.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News