România navală, în COLAPS? Flota maritimă nu mai există, FLOTA FLUVIALĂ în pericol să dispară!

În ultimele trei decenii, România a ajuns de la o țară armatoare, proprietară a peste 300 de nave de transport maritim să nu mai dețină nicio navă sub pavilion național. Statistic, la această oră, țara noastră are înmatriculată sub pavilion cea mai numeroasă flotă fluvială. Dar și cea mai învechită! Iar în portul Constanța, în termeni de volume de trafic, se înregistrează un trafic mult inferior maximului istoric de 62,4 milioane de tone care a fost înregistrat în urmă cu 30 de ani!

Acestea sunt o parte dintre aspectele punctate în cadrul Conferinței Naționale a Ligii Navale Române, ce s-a desfășurat pe 23 iunie a.c., în sala de marmură a Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța. La final, membrii prezenți au stabilit că este necesară elaborarea unei strategii navale, care să repună România în poziția de „lider regional în transporturile navale (maritime și fluviale) în zona Mării Negre, iar pentru a atinge acest obiectiv este necesară realizarea unui Comitet Național pentru dezvoltarea transporturilor navale, organism din care să facă parte organizațiile și instituțiile guvernamentale, industriale și profesionale asociate transportului naval.

Avem navigatori, mulți și bine pregătiți profesional! Navele sunt învechite, iar traficul de mărfuri este redus considerabil!

Transporturile navale în țara noastră sunt „pe butuci”. Avem ofițeri, atât brevetați, cât și nebrevetați, dar ... nu mai sunt nave. Climatul politic, economic și social din România ultimului deceniu „au avut un impact devastator atât asupra sectorului transporturilor navale, maritime și pe căi navigabile interioare, cât și asupra industriei portuare”, au conchis reprezentanții Ligii Navale. În plus, lipsa unei viziuni strategice în domeniul naval are un impact negativ asupra vieții sociale și a activității profesionale a marinarilor români, precum și asupra personalului implicat în activități aferente transportului navel, în timp ce la nivel european și internațional, transportul naval este în plină dezvoltare.

„România a ajuns, în 28 de ani, de la o țară armatoare, proprietară a 302 nave de transport maritim sub pavilion român, la zero sub pavilion național; România are înmatriculată sub pavilion cea mai numeroasă și cea mai învechită flotă de transport pe căi navigabile interioare; România are, la 31 decembrie 2017, 13.429 ofițeri maritimi, 5.374 nebrevetați cu documente maritime valabile și nu mai puțin de 11.500 de navigatori pe căi navigabile interioare; Portul Constanța, în termeni de volume de trafic, se află sub maximul istoric de 62,4 milioane de tone înregistrat cu 30 de ani în urmă, în 1988, perioadă în care majoritatea porturilor competitoare și-au triplat volumele de trafic; în pofida potențialului de dezvoltare regională, fluviul Dunărea se confruntă, în continuare, cu probleme de infrastructură a căii navigabile care fac imposibilă utilizarea acestei autostrăzi fluviale pe tot parcursul anului”, sunt constatările pe care le observă, cu tristețe, toți cei care au legătură cu transporturile navale și pe care reprezentanții Ligii Navale Române le-au punctat în cadrul unei rezoluții încheiate cu ocazia conferinței naționale.

În plus, se constată, după cum au punctat în același document, „lipsa de interes politic în domeniul transporturilor navale și absența totală a acestui sector în cadrul politicilor și strategiilor de dezvoltare economico-sociale”, dar și „deprofesionalizarea, depersonalizarea și lipsa de continuitate a resursei umane specializate în cadrul instituțiilor administrative de resort, care a dus la crearea unui cadru legislativ și birocratic care blochează orice inițiativă de dezvoltare”.

„România navală riscă să înceteze să mai existe”

Prin urmare, Conferința Națională a Ligii Navale Române avertizează forurile politice, economice și sociale, că: „Fără o strategie coerentă, realistă și agreată de către toate părțile implicate în industria de transport naval, România navală riscă să înceteze să mai existe. Cel mai bun exemplu în acest sens este dispariția flotei maritime. Fără o politică adecvată, flota fluvială riscă să aibă aceeași soartă. Instituțiile de învățământ de marimă sunt în situația să producă pe stoc din lipsa parcursului educațional complet, cu stagiul minim de practică impus de legislația internațională, 12 luni la bordul unor nave pe care nu le avem.

Portul Constanța a rămas la statutul de port regional îmbătrânit într-o realitate de altădată, fără o proiecție de viitor din cauza lipsei varientelor de tranzit. În lipsa unui trafic constant, porturile dunărene nu au perspective de dezvoltare sau, chiar mai rău, au început să își reducă sau chiar să închidă activitatea. Turismul nautic supraviețuiește doar datorită frumuseții naturale a Deltei Dunării, fiind inexistent în politica națională de dezvoltare a turismului”.

Soluția necesară: o strategie navală și un Comitet Național pentru dezvoltarea transporturilor navale

În consecință, Conferința Națională a Ligii Navale Române consideră că este imperios necesară elaborarea unei strategii navale, care să aibă mai multe obiective: transformarea României în lider regional al transporturile navale (maritime și fluviale) în zona Mării Negre, să creeze condiții propice de atragere a navelor de transport maritim sub pavilion român; să mențină poziția de rezervor de resursă umană înalt calificată pentru flota mondială; să transforme Dunărea în principala cale navigabilă de ape interioare din Europa de Est; să creeze sustenabilitate volumelor de marfă atrase de porturile românești prin consolidarea traficului captiv și atragerea, prin soluții fluente, a traficului de tranzit spre Europa Centrală”.

Iar metoda prin care poate fi pusă în aplicare această strategie navală este realizarea unui Comitet Național pentru dezvoltarea transporturilor navale.

Rezoluția Conferinței Naționale a Ligii Navale Române va fi transmisă, spre informare și analiză, președintelui României, Klaus Iohannis, premierului Viorica Dăncilă, dar și ministrului Transporturilor și comisiile de specialitate din Camera Deputaților și Senatul României.

Până în prezent, rezoluția are 80 de semnatari, după cum ne-a precizat Laurențiu Mironescu, președintele Ligii Navale Române, dar lista este încă deschisă. Într-o ediție viitoare vom reveni cu detalii privind procedura prin care va putea fi semnată rezoluția.

Florentina BOZÎNTAN