Rumen Radev, premierul Bulgariei, a acuzat România pentru atacurile rusești
Rumen Radev, premierul Bulgariei, a acuzat România pentru atacurile rusești
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestDeclarațiile premierului bulgar Rumen Radev despre atacurile cu drone din Marea Neagră au provocat reacții dure în Bulgaria și mesaje de solidaritate cu România. Criticii săi îl acuză că a transferat responsabilitatea asupra statului atacat. Ulterior, șeful guvernului a susținut că afirmațiile sale au fost interpretate greșit.
Controversa privește modul în care premierul a comentat poziția autorităților române, care au indicat Rusia drept responsabilă pentru atacurile cu drone asupra navelor din Marea Neagră. În interpretarea adversarilor săi politici, liderul de la Sofia a sugerat că tocmai această poziție a Bucureștiului ar fi provocat alte lovituri.
Radev a invocat nevoia unor dovezi clare înainte de formularea unor acuzații împotriva unui stat. Declarațiile au declanșat însă o dispută care a depășit diferența de abordare privind atribuirea atacurilor. Oponenții au pus în discuție consecințele mesajului asupra relațiilor cu România și asupra cooperării pentru securitatea maritimă
Fostul premier Nikolai Denkov a criticat faptul că vina ar fi fost pusă pe români pentru că au identificat originea dronelor. În reacția sa, acesta a cerut explicații pentru apropierea războiului de granițele Bulgariei, în pofida atitudinii pe care o consideră conciliantă față de agresor.
Opoziția avertizează asupra relației cu Bucureștiul
Asen Vasilev, președintele formațiunii Continuăm Schimbarea, a afirmat că declarațiile au generat un scandal diplomatic major. Liderul politic s-a arătat îngrijorat de modul în care Bulgaria va mai putea colabora cu România în Marea Neagră după un asemenea episod. Evaluarea îi aparține politicianului bulgar.
La rândul său, partidul Democrați pentru o Bulgarie Puternică a transmis o poziție critică. Formațiunea consideră că mesajele premierului afectează încrederea dintre cele 2 state și a descris România drept un aliat strategic principal. Reacția a legat disputa de interesele comune privind siguranța navigației și a comerțului.
Reprezentanții partidului au cerut guvernului să renunțe la asemenea sugestii politice și să acționeze împreună cu Bucureștiul și aliații din NATO și Uniunea Europeană. Solicitarea lor privește investigarea atacurilor din Marea Neagră, într-un cadru de cooperare, nu continuarea schimbului de acuzații între state vecine.
Mesajele de scuze au venit de la cetățeni
Printre reacțiile publice s-au numărat mesaje ale unor cetățeni bulgari care și-au cerut scuze românilor. Jurnalistul Vitalie Cojocari a prezentat o parte dintre comentariile primite după ce relatarea sa despre declarațiile premierului a fost distribuită în Bulgaria. Autorii acestor mesaje și-au exprimat dezacordul cu liderul guvernului.
Aceste intervenții sunt mesaje personale de solidaritate. Ele nu echivalează cu scuze oficiale transmise de autoritățile bulgare în numele statului. Distincția este relevantă pentru înțelegerea episodului: reacțiile cetățenilor, criticile opoziției și explicațiile premierului sunt poziții diferite, formulate de persoane și instituții cu roluri distincte.
Au intervenit în dezbatere și voci publice din Bulgaria, între care profesorul și analistul politic Emil Jasim. Acesta a criticat contrastul dintre reproșurile adresate României și tăcerea pe care i-o atribuie premierului în legătură cu incidentele produse în apele bulgare. Disputa a devenit astfel și una de politică internă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
13.7° Constanța 















