SCANDAL! Cum EXCLUDE Portul Constanța companiile românești de la o MEGA licitație
SCANDAL! Cum EXCLUDE Portul Constanța companiile românești de la o MEGA licitație
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestCNAPM a inițiat, recent, procedura de licitație deschisă pentru atribuirea contractului de achiziție publică: „Sistem informatic integrat de management al resurselor companiei și de raportare managerială”. In caietul de sarcini este prevăzută o cerință care poate fi îndeplinită exclusiv de un număr foarte limitat de ofertanți, la nivel internațional și doar de multinaționale, companiile din România fiind dezavantajate, discriminate și excluse din start de la posibilitatea de a participa la această procedură. Una dintre companiile discriminate este cea condusă de Alexandru Mihail Rădășanu, soțul fondatoarei companiei Siveco România, Irina Vicol. Software Imagination &Vison SRL acuză Portul Constanța de abuz și cere reluarea procedurii și modificarea documentației.
Conducerea CNAPM dorește achiziționarea unui sistem informatic de tip CORE ERP care să fie implementat la nivelul companiei pentru a gestiona și asigura managementul resurselor companiei. Astfel, pe 25 august, CNAPM a inițiat procedura de Licitație deschisă pentru atribuirea contractului de achiziție publică: „Sistem informatic integrat de management al resurselor companiei și de raportare managerială”, valoarea fiind 9.812.000 de RON.
În caietul de sarcini a fost introdusă o prevedere menită să îngrădească dreptul companiilor românești de a participa la licitație. La capitolul ”Descrierea Produsului. Obiective. Cerințe Tehnice Minimale”, subcapitolul 2.3 la Principiile generale al achiziției, punctul 9 din caietul de sarcini, se prevăd următoarele: ”Ofertanții vor lua în considerare în oferta lor următoarele principii: CORE ERP trebuie să fie o soluție disponibilă comercial de minim 3 ani, matură, recunoscută pe plan intern și international, respectiv să existe implementări în minim 20 țări inclusiv România”.
Companiile românești, eliminate de la licitație?
Prin această cerință toate companiile românești de IT sunt eliminate din această licitație! Nu există companie autohtonă care să aibă produsele ERP implementate în 20 de țări, după cum susțin cei de la Software Imagination &Vison SRL. Companiile autoohtone consideră excesivă și abuzivă cerința din caietul de sarcini. și spun că CNAPM nu are dreptul de a restricționa participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică prin includerea unor cerințe care nu au relevanță și sunt disproporționate în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică.
O astfel de cerință poate fi îndeplinită exclusiv de un număr foarte limitat de ofertanți, la nivel internațional și doar de multinaționale, companiile din România care dețin propriile produse de tip COTS ERP fiind dezavantajate, discriminate și excluse din start de la posibilitatea de a participa la această procedură. Totodată, implementarea în minim 20 de țări nu se justifică în acest caz, înc ondițiile în care CNAPM își desfășoară activitatea doar în cadrul legislației române.
Consiliul Contestațiilor a impus CNAPM să modifice documentația
Urmare a sesizării Consiliului Concurenței, la nivelul CNAPM a fost efectuată o analiză de risc în ceea ce privește posibila încălcare a Legii concurenței nr. 21/1996. În urma celor constatate i s-a impus întreprinderea măsurilor de remediere. Astfel că și caietul de sarcini a fost modificat, astfel încât și companiile românești ă poată participa la licitație.
Prevederile din caietul de sarcini, în dezacord cu Legea achizițiilor publice
Art. 49 și 50 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice spun că autorităţile contractante au obligaţia să acorde operatorilor economici un tratament egal şi nediscriminatoriu şi să acţioneze într-o manieră transparentă şi proporţională și că nu vor concepe sau structura achiziţiile cu scopul exceptării acestora de la aplicarea dispoziţiilor prezentei legi ori al restrângerii artificiale a concurenţei.
Mirela PASCAL
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News