Scandal în Justiţie: Asociaţia magistraţilor cere demisia membrilor CSM
Scandal în Justiţie: Asociaţia magistraţilor cere demisia membrilor CSM
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestAsociaţia magistraţilor solicită demisia de onoare a membrilor CSM, în caz contrar ameninţând cu declanşarea procedurilor de revocare din funcţii a tuturor membrilor Consiliului. Cererea a fost formulată de către reprezentanţii Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR) Norel Popescu şi Gabriela Baltag, care au venit miercuri la şedinţa Plenului CSM. Şedinţa de miercuri a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care avea pe ordinea de zi şi alegerea vicepreşedintelui CSM, s-a amânat din lipsă de cvorum. Alegerea vicepreşedintelui CSM fusese amânată pentru săptămâna aceasta, după ce şedinţa din 4 ianuarie a fost suspendată din lipsă de cvorum. Atunci şi-au depus candidaturile pentru această funcţie judecătorii Alina Ghica (ce a deţinut funcţia de preşedinte în 2012-n.r.) şi Cristi Danileţ. Preşedintele CSM, Oana Schmidt Hăineală, a declarat, miercuri, că nu s-a solicitat revocarea sa din funcţie, ci hotărârea prin care a fost aleasă în 4 ianuarie, precizând că asociaţiile magistraţilor nu au invocat vicii de procedură, ci doar cutuma că şeful Consiliului trebuie să fie judecător. "Este o diferenţă. Ca act administrativ poate fi revocat, retractat de organul emitent până la momentul în care intră în circuitul civil şi începe să producă efecte juridice. Acest moment s-a produs luni. Practic, mandatul de preşedinte al CSM a început să curgă de luni", a spus Oana Schmidt Hăineală, citată de Mediafax. Ea a adăugat că, analizând în mod public, transparent, s-a respins cu 11 voturi cererea de revocare a hotărârii prin care a fost aleasă preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Oana Schmidt Hăineală a precizat că asociaţiile magistraţilor, respectiv Uniunea Naţională a Judecătorilor din România şi Asociaţia Magistraţilor din România, nu au invocat vicii de procedură, ci doar cutuma că şeful CSM trebuie să fie un judecător, însă, potrivit Legii 317, acest lucru nu este obligatoriu.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News