Schema cinică prin care mai multe familii din Constanța sunt deturnate să dea bani pentru azile de bătrâni fără licență. Video
Schema cinică prin care mai multe familii din Constanța sunt deturnate să dea bani pentru azile de bătrâni fără licență. Video
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestO casă pusă gaj la bancă și o investiție de peste un milion de euro pentru demnitatea unor bătrâni neajutorați pot fi zdrobite într-o singură secundă de dispeceratul telefonic al unor azile-fantomă. În timp ce operatorii legitimi își asumă riscuri financiare uriașe pentru a respecta legea, o adevărată rețea a centrelor clandestine din Constanța a transformat vulnerabilitatea emoțională a familiilor într-o piață de vânătoare speculativă.
Rezidența „Casa Bunicilor”, Adelina Martău
Un caz de o gravitate extremă, pus în lumină chiar de reprezentanții căminului afectat, Rezidența „Casa Bunicilor”, scoate la iveală o schemă șocantă de dezinformare aplicată direct la telefon.
Apelurile aparținătorilor sunt deturnate prin minciuni grosolane, iar bătrânii sunt transformați în simplă marfă de schimb și blocați în locații insalubre din Mamaia, sub pretextul fals că acestea aparțin aceluiași proprietar.
În spatele brandului afectat de fraudă se află o structură comercială clar definită, administrată în mod statutar de Basmangiu Eduard-Bogdan, cel care deține controlul total asupra deciziilor administrative, activitatea operațională fiind reprezentată direct de Adelina Martău prin firma ADESERG MEDICAL S.R.L.
Mecanismul manipulării la telefon și capcana „locurilor indisponibile“
Contrar fraudelor cibernetice sofisticate, această schemă își găsește eficiența într-un scenariu de dialog extrem de agresiv și înșelător, derulat direct prin intermediul dispeceratelor telefonice care vânează urgențele din familii.
Totul începe în spațiul online, unde aparținătorii extenuați caută soluții sub etichete largi de tipul „Cămine de bătrâni Constanța”, accesând platforme de anunțuri sau pagini intermediare neverificate.
„În ultima perioadă, unii competitori din piață folosesc o tactică extrem de înșelătoare. Pe diverse site-uri unde oamenii caută în general azile de bătrâni, apar numere de telefon care nu ne aparțin. Aparținătorii sună la acele numere crezând că iau legătura cu noi și întreabă direct. Când oamenii cer un loc, sunt îndrumați spre alt sediu. Totul a ieșit la iveală când două familii au venit revoltate la sediul nostru să ne ia la întrebări, reproșându-ne că sediul din Mamaia este neglijat, mizerabil și nu respectă standardele din poze. Oamenii ne întrebau dacă facem totul doar de fațadă. În acel moment am rămas șocată. Pur și simplu, acești indivizi folosesc numele și reputația noastră la telefon pentru a deturna clienții și a le lua banii prin minciună.”, a explicat Adelina Martău.
Activități pentru vârstnicii de la Rezidența „Casa Bunicilor”
În clipa în care un potențial client sună la numerele afișate și întreabă direct dacă a contactat locația autorizată administrată de Rezidența „Casa Bunicilor” de pe strada Poporului, operatorul de la celălalt capăt al firului confirmă în mod fals identitatea comercială a acestui centru, furând încrederea omului din prima secundă.
Imediat după această confirmare mincinoasă, discursul telefonic activează capcana prin invocarea unui pretext fals, respectiv lipsa totală a locurilor disponibile în sediul solicitat, generând o stare artificială de panică.
Pentru a nu pierde clientul, dispeceratul fraudulos oferă o așa-numită soluție de salvare, constând în redirecționarea de urgență către o altă locație, cum ar fi o unitate neautorizată din Bulevardul Mamaia, prezentată în mod înșelător ca fiind tot a lor și oferind aceleași condiții.
Familiile, adesea presate de timp, de distanță sau de faptul că locuiesc în străinătate, acceptă oferta pe încredere și își lasă rudele în spații total străine.
Adevărul iese la iveală abia când aparținătorii constată mizeria și degradarea din teren, prăbușirea standardelor promise generând valuri de reproșuri și acuzații dure adresate managementului real al căminului din Constanța, a cărui imagine publică este grav devalorizată din cauza acestor asocieri abuzive.
„Este o bătaie de joc strigătoare la cer la adresa unor bătrâni neajutorați! Săracii oameni nici măcar nu au cum să știe sau să facă diferența între un cămin de bătrâni licențiat legal pe codul CAEN 8730 și aceste așa-zise «centre de îngrijire medicală». Vorbim despre afaceri deschise peste noapte prin diverse hoteluri abandonate sau spații, de către unii care n-au mai avut ce să facă cu clădirile și au găsit acest subterfugiul legal”, a spus Adelina Martău.
Miza reputației și ipoteca personală în lupta cu impostura din sistem
Dimensiunea revoltătoare a acestei înșelăciuni capătă o greutate uriașă prin prisma eforturilor financiare și a sacrificiilor personale din spatele brandului afectat de comportamentul prădător al concurenței.
Pentru a asigura condiții cu adevărat conforme și adaptate celor mai severe grade de dependență, managementul Rezidența „Casa Bunicilor” a investit peste un milion de euro, fonduri obținute inclusiv prin ipotecarea propriei locuințe la bancă.
„Am ajuns să-mi ipotechez propria casă la bancă din dorința disperată de a le oferi acestor oameni condiții cu adevărat umane! Am luat un credit și am investit peste un milion de euro – și încă nu am terminat – special ca să mut centrul de pe strada Poporului într-o clădire complet conformă. Eu nu am de ce să mă ascund! Să vină controalele și ziua, și noaptea! Când lucrezi legal și ești sută la sută conform, nu îți va fi niciodată frică de nicio verificare. Nu mai pot tolera ca alții să scoată castanele din foc cu mâna mea, în timp ce bătrânii sunt batjocoriți!”, a mai spus Adelina Martău.
Acest capital a fost direcționat către mutarea activității de pe strada Poporului într-o clădire modernă, dotată cu spații exterioare generoase de recreere, rampe speciale de acces și facilități tehnice avansate care permit mobilizarea pacienților.
„Am construit spații exterioare generoase pentru recreere, rampe speciale pentru dizabilități și facilități tehnice avansate care permit ieșirea din cameră cu tot cu pat a pacienților imobilizați, chiar și a celor care nu își pot susține singuri capul în scaunul cu rotile. Și după ce că îmi pun viața și bunurile amanet la bancă pentru demnitatea bunicilor, vin acești indivizi și mă fac de râs în halul ăsta, distrugându-mi numele?”, a precizat Adelina Martău.
Incredibil este faptul că, în timp ce un operator legal își ipotechează casa la bancă pentru a respecta demnitatea umană, centrele medicale clandestine apărute ca ciupercile după ploaie sub coduri CAEN alternative transformă îngrijirea bătrânilor într-un bazar ieftin.
În aceste spații sau hoteluri reconvertite ilegal, prețurile se negociază arbitrar la telefon, iar serviciile sunt oferite la discount în detrimentul igienei elementare, lăsând bătrânii pradă paraziților și neglijării medicale. Adelina a confirmat: „Pe piață au apărut ca ciupercile după ploaie centrele pe codul CAEN 8710, dar oamenii au început deja să își dea seama de diferențe și să pună întrebări. Ca să nu se mai lase păcăliți, noi le spunem de fiecare dată aparținătorilor un lucru clar: Oameni buni, duceți-vă și cereți licența de funcționare! Duceți-vă și cereți să vedeți contractul de muncă al medicului! Chiar dacă un cămin de bătrâni nu este obligat prin lege să aibă un medic angajat permanent, un centru serios, care se respectă cu adevărat și își pune beneficiarii pe primul loc, va avea întotdeauna acel medic angajat cu forme legale, un profesionist care vine fizic și face consultații reale. Nu poți să pui un cadru medical doar pe o hârtie fictivă, sub forma unei colaborări de fațadă unde nu calcă nimeni să îi vadă pe bătrâni, doar ca să dai bine în fața inspectorilor la control.”
Această discrepanță majoră transformă furtul de identitate telefonică într-o mizerie socială greu de tolerat, deoarece acceptarea unei astfel de stări de fapt ar însemna validarea unui sistem în care munca cinstită și supunerea în fața legii sunt pedepsite prin denigrare, în timp ce impostura este recompensată cu profituri rapide obținute pe seama suferinței umane.
Cultura fricii în fața controalelor versus transparența operațională totală
Unul dintre cele mai toxice aspecte ale pieței de profil din județul Constanța este complicitatea tacită generată de o teamă de repercusiuni administrative.
Deși fenomenul deturnării telefonice și al utilizării abuzive a numelor comerciale este cunoscut de mai mult timp și afectează numeroși operatori licențiați, majoritatea preferă să tacă și să evite adoptarea unei poziții publice, ghidați de mentalitatea absurdă de a nu-și atrage controale din partea instituțiilor statului.
Managementul azilului a continuat: „Cum aș putea accepta așa ceva? Nu știu de ce colegii mei din branșă au ales să tacă, să meargă pe burtă și să tremure sub mentalitatea de a nu-și atrage controale. Eu nu am de ce să mă ascund! Să vină controalele și ziua, și noaptea! Când lucrezi legal și ești sută la sută conform, nu îți va fi niciodată frică de nicio verificare. Nu mai pot tolera ca alții să scoată castanele din foc cu mâna mea în timp ce bătrânii sunt batjocoriți!”
Această cultură a fricii nu face decât să alimenteze rețelele clandestine, lăsând impresia că aparținătorii pot fi înșelați fără consecințe legale, în timp ce companiile corecte sunt lăsate singure să scoată castanele din foc.
În antiteză cu această pasivitate, managementul căminului vandalizat comercial își asumă o politică de transparență totală, declarând deschis că instituțiile de control sunt invitate să verifice activitatea zi și noapte, neavând motive să se teamă de verificări atâta timp cât standardele sunt respectate integral.
„Să vină în control, ce pot să găsească la noi? Adică de ce să ne speriem dacă avem totul în regulă? Din câte am înțeles, această problemă a deturnărilor și a înșelăciunilor prin telefon durează deja de câteva luni bune, poate chiar de un an, din moment ce sunt afectați și alți colegi de-ai noștri din domeniu. Însă drama este că, deși situația trenează de atâta timp, toată lumea tace de frică!”, a punctat Adelina Martău.
Singura modalitate de a curăța sistemul de azilele improvizate este expunerea publică și presiunea constantă asupra autorităților, fiind deja anticipate acțiuni de control de amploare din partea echipelor multidisciplinare ale Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), capabile să spargă paravanele legislative în spatele cărora se ascund aceste centre medicale de ocazie care funcționează fără licențe sociale de la Ministerul Muncii.
Indicatorii structurali ai administratorului afectat
Evoluția economică și datele oficiale din registrele statului demonstrează o activitate stabilă și asumată transparent în fața autorităților fiscale din România. Societatea ADESERG MEDICAL S.R.L., înființată în anul 2018 cu sediul social în Cumpăna, își desfășoară activitatea exclusiv prin cele două puncte de lucru oficiale din județul Constanța.
Datele contabile
Activitatea cotidiană de supraveghere, asistență și respectare a tratamentelor pentru persoanele vârstnice este susținută de o echipă stabilă formată dintr-un număr mediu de 33 de angajați salariați, incluzând personal de specialitate.
Structura deține licențe de funcționare sociale distincte și specifice codului CAEN 8730 pentru fiecare punct în parte, cu o capacitate aprobată și strict reglementată de 44 de locuri pentru unitatea din Ovidiu și 33 de locuri pentru cea situată pe strada Poporului.
Toate aceste date confirmă o funcționare complet independentă de orice altă rețea medicală externă, centre medicale ambulatorii sau puncte de lucru nedeclarate în stațiunea Mamaia, demontând definitiv asocierile mincinoase făcute de dispeceratele de deturnare.
Practica deturnării clienților prin minciuni telefonice reprezintă o degradare gravă a eticii comerciale și un atac direct la adresa siguranței persoanelor de vârsta a treia, transformate în victime colaterale ale lăcomiei.
Furtul de identitate în domeniul serviciilor sociale reprezintă un semnal de alarmă major pentru întreaga comunitate din Constanța și impune o vigilență maximă.
Singura metodă de protecție rămâne refuzul negocierilor telefonice de tip bazar și exercitarea unui control fizic strict, prin solicitarea licenței sociale de funcționare, verificarea contractului de muncă al medicului căminului.
În fața unor modalități care facilitează fraudele rapide, singura barieră de protecție rămâne verificarea amănunțită a informațiilor prin mai multe canale independente și sesizarea imediată a instituțiilor de control precum Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) sau Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC).
Video:
.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
14.2° Constanța .jpeg)





.jpeg_t.jpeg)









