Sectorul construcțiilor, un pilon important al economiei, în recesiune. Ce spun parlamentarii constănțeni
Sectorul construcțiilor, un pilon important al economiei, în recesiune. Ce spun parlamentarii constănțeni
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestUn indicator important al economiei transmite un semnal de alarmă: numărul autorizațiilor pentru construcția de locuințe s-a prăbușit cu peste 20%. Și acest lucru nu îl spun constructorii, ci datele publicate de Institutul Național de Statistică potrivit căruia numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale eliberate în iulie 2026 a fost de 2.909, în scădere cu 1,7% faţă de luna iunie 2026 şi cu 20,8% faţă de luna iulie 2025. Potrivit aceluiași INS, în primele şapte luni din 2026, s-au eliberat 18.848 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 11,6% faţă de perioada ianuarie - iulie 2025. Parlamentarii constănțeni spun că datele INS sunt îngrijorătoare și că este nevoie de un Guvern stabil și majoritate stabilă în Parlament pentru a se găsi soluțiile rapide și necesare pentru ca sectorul construcțiilor să poată relua ritmul de dezvoltare.
Economia României scârție din toate încheieturile și asta spun toate datele statistice prezentate în ultima perioadă de către Institutul Național de Statistică. Consumul a scăzut pentru a 11-a lună la rând, Produsul Intern Brut al României a scăzut cu 0,4%. INS a venit cu o nouă statistică îngrijorătoare.
„În luna iulie 2026 s-au eliberat 2.909 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 1,7% faţă de luna iunie 2026 şi cu 20,8% faţă de luna iulie 2025. În perioada ianuarie și iulie 2026, s-au eliberat 18.848 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 11,6% faţă de perioada ianuarie – iulie 2025“, au spus cei de la INS într-un comunicat de presă.
Și datele statistice continuă și arată dezastrul din economie, din sectorul construcțiilor. Așa cum spun cei de la INS, nu numai că a scăzut numărul autorizațiilor de construire, dar a scăzut și suprafața utilă cu 27%.
INS arată că se evidenţiază o scădere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale comparativ cu luna precedentă (-51 autorizaţii). La nivel de zone, această scădere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Muntenia (-73 autorizaţii), Nord-Est (-36), Sud-Vest Oltenia (-35), Nord-Vest (-31) şi Centru (-19). Pe de altă parte, creşteri s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Est (+70 autorizaţii), Bucureşti-Ilfov (+59) şi Vest (+14).
În acelaşi timp, în luna iulie 2026, comparativ cu iulie 2025, se evidenţiază o scădere atât a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (-20,8%), cât şi a suprafeţei utile totale (-31,9%) comparativ cu luna iulie 2025.
De asemenea, raportat la luna iulie 2025, în luna iulie 2026 a fost raportată o scădere atât a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri nerezidenţiale (-5,9%), cât şi a suprafeţei utile totale (-21,0%).
Datele reprezintă un semnal de prudenţă pentru evoluţia economiei în lunile următoare, deoarece autorizaţiile de construire sunt un indicator anticipativ al activităţii din construcţii. Scăderea cu 11,6% a numărului de autorizaţii rezidenţiale în primele şapte luni şi, mai ales, reculul de 20,8% din iulie faţă de aceeaşi lună a anului trecut sugerează că mai puţine proiecte noi intră în pregătire. Şi mai relevantă este reducerea cu 31,9% a suprafeţei rezidenţiale autorizate faţă de iulie 2025, ceea ce poate indica nu doar mai puţine proiecte, ci şi proiecte de dimensiuni mai mici. Dacă tendinţa se menţine, efectele se pot vedea ulterior în volumul lucrărilor de construcţii, în comenzile pentru materiale, în ocuparea forţei de muncă şi în investiţiile private.
Față de aceste date statistice am solicitat un punct de vedere parlamentarilor constănțeni, dar și ce vor face în această sesiune parlamentară pentru a stabiliza acest sector economic important pentru România.
„Datele privind evoluția sectorului construcțiilor sunt un semnal de îngrijorare, mai ales pentru un domeniu cu o contribuție importantă la economie și la bugetul de stat. Cauzele sunt multiple și trebuie analizate cu responsabilitate, însă cred că, înainte de toate, avem nevoie de un Guvern funcțional și de o majoritate parlamentară stabilă, capabilă să ia rapid măsurile necesare. În această sesiune parlamentară, trebuie să acordăm prioritate investițiilor, deblocării proiectelor și unui cadru legislativ predictibil, astfel încât sectorul construcțiilor să-și poată relua ritmul de dezvoltare“, a declarat deputatul PNL Marian Crușoveanu.
„Datele din construcții sunt încă un semnal de alarmă pe care actuala guvernare nu mai are voie să-l ignore. O scădere de peste 20% a autorizațiilor de construire arată că economia încetinește, investițiile sunt puse pe pauză, iar lipsa de predictibilitate începe să producă efecte concrete. România este condusă de aproape patru luni de un premier demis și rămas interimar, iar această situație de blocaj și improvizație nu poate continua la nesfârșit. Investitorii au nevoie de stabilitate și reguli clare, nu de un Guvern care trăiește din prelungire în prelungire. Nu putem redresa economia prin declarații și promisiuni. Este nevoie urgent de măsuri pentru stimularea investițiilor, reducerea birocrației și predictibilitate fiscală. România are nevoie de un Guvern cu autoritate deplină și de decizii clare, nu de interimat și paralizie administrativă“, a declarat deputatul Mădălin Făget.
„Este un sector foarte important al economiei, chiar dacă PSD nu a ținut cont și a scos facilitățile fiscale. Măsurile din noiembrie 2023, când s-a reintrodus plata CASS în sector. La fel, plafonarea la 10.000 de lei, adică scutirea de impozit pe venit (10%) și reducerea CAS s-au mai aplicat doar pentru veniturile brute lunare de până la 10.000 de lei inclusiv. Orice sumă care depășește acest prag este taxată integral. Chiar și așa, contractarea acestui sector se poate datora și contractării pieței imobiliare în ansamblu. Important este să punem în aplicare acele facilități care să dezghețe sectorul construcțiilor“, a declarat Remus Negoi.
„Construcțiile sunt printre primele domenii care resimt efectele instabilității politice și fiscale. Atunci când taxele se modifică repetat, creditarea rămâne costisitoare, puterea de cumpărare scade, iar autorizarea unui proiect este blocată luni sau chiar ani în birocrație, oamenii amână achiziția unei locuințe, iar companiile renunță la investiții. La acestea se adaugă costurile ridicate ale materialelor, lipsa forței de muncă specializate și întârzierile la plata lucrărilor executate pentru stat. Fiecare șantier care nu mai începe înseamnă mai puține locuri de muncă și venituri mai mici la buget, dar și mai puține comenzi pentru industria materialelor de construcții, transporturi și numeroase întreprinderi mici românești. Nu putem redresa construcțiile prin declarații și nici prin noi poveri fiscale. România are nevoie de predictibilitate, finanțare și proiecte publice serioase. AUR va susține investițiile care produc dezvoltare și locuri de muncă și se va opune măsurilor care transformă locuința într-un lux inaccesibil pentru tot mai multe familii“, a declarat deputatul AUR Cosmin Hristu.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
12.2° Constanța 




















