Specialiştii de mediu propun soluţii pentru salvarea sturionilor

Strategia de implementare a programului, drezbătută la Tulcea

La Tulcea s-a desfăşurat cea de-a doua întâlnire a Grupului de Acţiune pentru Conservarea Sturionilor. Cei 28 de cercetători, oficiali şi comunicatori din partea

Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării, ai Comisiei Internaţionale de Protecţie a Fluviului Dunărea, ai organizaţiilor guvernamentale şi neguvernamentale din Bulgaria, Serbia, Ungaria, Slovacia, Austria, Germania, România şi Elveţia, s-au întâlnit pentru a definitiva strategia de implementare a programului "Sturion 2020" şi pentru a stabili măsurile necesare promovării acesteia la nivelul Uniunii Europene. "Este vorba despre constituirea unui grup de lucru pentru protecţia sturionilor. Acest grup este constituit din oameni de ştiinţă şi din manageri ai bazinului Dunării. Ideea este de a alcătui o platformă de lucru pentru protecţia sturionilor. În cadrul întâlnirii s-a discutat despre posibilitatea elaborării unui proiect care să asigure supravieţuirea populaţiilor de sturioni din Dunăre şi Marea Neagră. Urmează să se identifice principalele lipsuri, factori care pot participa şi modul în care se pot realiza măsurile de protecţie", a declarat pentru "Replica", fostul guvernator al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Grigore Baboianu. Partea română a fost reprezentată la întâlnire de Ministerul Mediului şi Pădurilor, Administraţia Biosferei Delta Dunării, Institutul Naţional Delta Dunării - Tulcea, Institutul Naţional pentru Cercetare şi Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" - Constanţa, Institutul de Biologie al Academiei Române, WWF România şi Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă - Bucureşti. În Dunăre şi în Marea Negră, trăiesc 5 specii de sturioni (cegă, morun, nisetru, pătrugă şi viză), toate periclitate. Cu o vârstă mai înaintată decât dinozaurii şi cu un aspect inedit datorită scheletului cartilaginos, aceşti peşti sunt valorificaţi economic pentru carne, clei şi icre negre.

Oana MUŞAT