„Spor de dronă“ de 426 de milioane de euro anual, pentru MApN, MAI și servicii secrete

426 de milioane de euro anual este valoarea „sporului de dronă Bayraktar”, o mită electorală mascată dată de Guvernul Ciolacu și girată de toți șefii serviciilor secrete.

Beneficiarii: civilii, polițiștii și militarii din instituțile publice de apărare, ordine publică și securitate națională, încă din primăvara anului electoral 2024.

Inițial, acest spor de până la 30% din salariul de bază, urma să fie acordat doar militarilor din unitățile care operau sistemele de drone turcești Bayraktar și sisteme din alte programe de înzestrare, scrie defapt.ro.

Dar a ajuns să fie acordat pe capete șefilor civili și generalilor din MAI și MApN, personal care nu are nici o legătură directă cu „realizarea și menținerea capacității operaționale”.

DeFapt.ro a încercat să afle câți angajați MAI și MApN primesc acest spor, dar s-a lovit de secretomanie totală.

Mită mascată în campania electorală: spor de până la 30%

În februarie 2024, Guvernul de la București era condus de premierul Marcel Ciolacu, liderul de atunci al Partidului Social Democrat, care se bucura de sprijinul necondiționat al Partidul Național Liberal, controlat de generalul Nicolae Ciucă.

Tot în acea perioadă, întreaga clasă politică românească se pregătea pentru patru runde de alegeri: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale.

Cel mai probabil pentru a sensibiliza electoral militarii, pesedistul Angel Tîlvăr, în calitatea sa de ministru al Apărării, a inițiat un proiect de Ordonanță de Urgență prin care se dorea ca „personalul din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională, care participă la realizarea și menținerea capacității operaționale a structurilor/unităților, pentru îndeplinirea misiunilor specifice, beneficiază de o majorare salarială în cuantum de până la 30% din solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază”.

Chiar formularea din proiectul de OUG arată că, de la ideea unui spor specific pentru operatorii de drone, se ajunsese la o propunere mult mai generală.

„E un spor pentru a fideliza angajații structurilor de forță ale statului în contextul războiului din Ucraina. Se dă prin ordin de ministru, pe criterii stabilite de ordonatorul de credite. La unii, cum ar fi MAI, criteriile sunt clasificate”, a spus Cosmin Dorobanțu, președintele Federației Sindicatelor din Administrația Penitenciarelor.

Klaus Iohannis

„Sporul de dronă Bayraktar”, împărțit de președintele României

Inițiativa legislativă a fost numită popular „sporul de dronă Bayraktar”, după sistemul de drone turcești cumpărate de MApN.

Prin acordarea acestui spor se dorea stoparea exodului militarilor din sistem.

De prevederile acestei inițiative urmau să beneficieze militarii din toate instituțiile militarizate, inclusiv SPP, SRI, SIE, STS, Rezervele de Stat, dar și polițiștii, inclusiv cei de penitenciare.

Potrivit Notei de Fundamentare a Ordonanței de Urgență, structurile și unitățile militare care urmează să beneficieze de „sporul Bayraktar” se stabilesc „prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, iar perioada, categoriile de personal și mărimea concretă a acestui drept salarial fiind stabilite prin ordin al conducătorului instituției”.

Practic, Consiliul Suprem de Apărare al Țării, condus la acea dată de președintele Klaus Iohannis, decidea ce structuri și unități militare pot primi sporul de până la 30%.

426 de milioane de euro pentru „sporul de dronă”

Nota de Fundamentare a inițiativei legislative conține și câteva date legate de impactul bugetar.

De exemplu, de la data intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență nr. 26 din 21 martie 2024 până la finalul anului 2024, era prevăzută o sumă de 1,79 miliarde lei, echivalentul a 360 de milioane de euro.

Pentru anii 2025 și 2026 erau prevăzuți câte 2,129 miliarde lei, adică în jur de 426 milioane de euro anual.

Calculele din Nota de Fundamentare pare că nu au luat în calcul creșterile salariilor de bază sau ale soldelor și nici măcar indexarea cu inflația.

Primesc spor de dronă și șefi de instituții care nu au drone

La adăpostul lipsei de transparență a Consiliului Suprem de Apărare al Țării, de „sporul de dronă” au ajuns să beneficieze funcționari și generali din Ministerul Afacerilor Interne și din Ministerul Apărării Naționale, care nu au nici o legătură directă cu „realizarea și menținerea capacității operaționale”.

De exemplu, o parte dintre directorii de direcții din cadrul MAI primesc „sporul de dronă Bayraktar” în cuantum de 21% din salariul de bază.

La fel și șefii Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane, instituție care nici măcar nu are în dotare drone sau tehnică militară.

Cătălin Predoiu

MAI invocă „secretul de stat”

DeFapt.ro a încercat să afle de la Ministerul Afacerilor Interne, condus de liberalul Cătălin Predoiu, numărul total de angajați, respectiv numărul directorilor care primesc „sporul de dronă Bayraktar”, dar și valoarea totală a acestui spor plătit din bani publici.

Ministerul Afacerilor Interne a transmis că acordarea sporului de dronă Bayraktar era necesar pentru „stabilirea unei majorări salariale pentru personalul din instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională care participă la realizarea și menținerea capacității operaționale a structurilor/unităților, astfel încât să se asigure motivarea, evoluția în carieră și retenția personalului, dar și atragerea de personal nou care să acopere deficitul existent, în limita bugetului de cheltuieli aprobat în acest sens”.

Însă a refuzat să răspundă concret la întrebări, sub pretextul că informațiile solicitate fac parte din categoria informațiilor clasificate secret de stat și secret de serviciu.

MApN spune că nu are datele

Ministerul Apărării Naționale nu a invocat secretul de stat, ci de-a dreptul ignoranța.

„În ceea ce privește valoarea acestei majorări la nivelul central al Ministerului Apărării Naționale, vă comunicăm faptul că informațiile nu pot fi identificate din datele transmise de ordonatorii de credite din finanțare. (...)

Astfel, evidența informațiilor solicitate este gestionată la nivel de ordonator terțiar de credite, cu respectarea legislației incidente, iar centralizarea sumelor de la toți ordonatorii de credite din finanțare, la nivel de ordonator principal de credite, necesită implicarea unei resurse de timp și de personal, suplimentar activităților curente”, a transmis MApN pentru DeFapt.ro.

Un răspuns, evident, mincinos: MApN este ordonator principal de credite și redistribuie banii primiți de la bugetul de stat către ordonatorii terțiari de credite, deci nu poate invoca lipsa datelor.