REPLICA ONLINE CONSTANTA

12.5° Constanța Vin., 19 Apr. 2024
Anul XX Nr. 6704
12.5° Constanța Vineri, 19 Aprilie 2024 Anul XX Nr. 6704
 

Studiu: Consumul de zahăr în copilărie poate afecta dezvoltarea creierului

Studiu: Consumul de zahăr în copilărie poate afecta dezvoltarea creierului

Replica API 29 mai 2021 | 00:00 786

Consumul ridicat de zahăr în copilărie poate afecta dezvoltarea creierului, în special o regiune cunoscută ca fiind extrem de importantă pentru învățare și memorie numită hipocamp, potrivit unor cercetări realizate pe animale.

Sursă foto: Shutterstock

Corpul nu are nevoie de carbohidrații din zahărul adăugat, de aceea, piramida alimentației sănătoase spune că băuturile și dulciurile cu zahăr ar trebui consumate rar sau deloc, scrie doc.ro.

Cu toate acestea, consumul global de zahăr crește de la an la an. Zahărul este, practic, peste tot în jur, rafturi întregi din magazine sunt pline cu bomboane, prăjituri, băuturi acidulate dulci și majoritatea acestor produse comercializate sunt destinate copiilor. Copiii sunt cei mai mari consumatori de zahăr adăugat, chiar dacă este tot mai clar că dietele bogate în zahăr sunt asociate cu efecte negative asupra sănătății, cum ar fi obezitatea și bolile de inimă și chiar cu afectarea funcției de memorie.

Însă se știe mai puțin despre modul în care consumul ridicat de zahăr în timpul copilăriei afectează dezvoltarea creierului, în special o regiune cunoscută ca având o importanță majoră pentru învățare și memorie, numită hipocampus.

Aportul de zahăr în copilărie poate avea ulterior efecte negative asupra memoriei

Rezultatele unor cercetări realizate de o echipă de la Universitatea din Georgia, în colaborare cu un grup de cercetare al Universității din California de Sud, au arătat într-un model de rozătoare că aportul zilnic de băuturi îndulcite cu zahăr în timpul adolescenței afectează performanța unor sarcini de învățare și memorare la maturitate.

Oamenii de știință afirmă că modificările bacteriilor din intestin pot fi cheia afectării memoriei induse de zahăr. În sprijinul acestei posibilități, ei au descoperit că s-au observat carențe de memorie similare chiar și atunci când bacteriile, numite Parabacteroides, au fost îmbogățite experimental în intestinul animalelor care nu consumaseră niciodată zahăr.

Cercetătorii spun că zaharul consumat în primii ani de viață a crescut nivelurile acestor bacterii și, cu cât nivelurile de Parabacteroides erau mai ridicate, cu atât animalele s-au descurcat mai greu în rezolvarea sarcinii. Aceștia au constatat că bacteriile erau suficiente pentru a afecta memoria în același mod ca zahărul, dar și alte tipuri de funcții ale memoriei.

Autoritățile sanitare recomandă limitarea cantității de zahăr la mai puțin de 10 la sută din caloriile care sunt consumate într-o zi. Datele de la Centrele SUA pentru Controlul și Prevenirea Bolilor arată că americanii cu vârste cuprinse între 9 și 18 ani depășesc această recomandare, cea mai mare parte a caloriilor provenind din băuturile îndulcite cu zahăr. Și în Europa mulți copii consumă zahăr în cantități prea mari.

Având în vedere rolul pe care hipocampul îl joacă într-o varietate de funcții cognitive și faptul că zona se dezvoltă încă la sfârșitul adolescenței, cercetătorii au încercat să înțeleagă mai multe despre vulnerabilitatea sa în fața unei diete bogate în zahăr prin intermediul microbiotei intestinale. În studiu, șobolanilor aflați în perioada de adolescență li s-a dat mâncarea normală și o soluție de zahăr de 11%, care este comparabilă cu băuturile îndulcite cu zahăr disponibile în comerț.

Cercetătorii au solicitat apoi șobolanilor să efectueze o sarcină de memorie dependentă de hipocamp, concepută pentru a măsura memoria contextuală episodică sau pentru a-și aminti contextul în care mai văzuseră un obiect familiar. Astfel, au constatat că șobolanii care consumau zahăr la începutul vieții aveau o capacitate redusă de a separa faptul că un obiect era nou pentru un context specific.

Un al doilea test a măsurat memoria de recunoaștere de bază, o funcție de memorie independentă de hipocamp care implică priceperea animalelor de a recunoaște ceva ce au văzut anterior. În acest test, zahărul nu a avut niciun efect asupra memoriei de recunoaștere a animalelor.

Analize suplimentare au stabilit că un consum ridicat de zahăr a dus la niveluri ridicate de Parabacteroides în microbiomul intestinal, cele peste 100 de trilioane de microorganisme din tractul gastro-intestinal care joacă un rol în sănătatea și bolile umane.

Pentru a identifica mai bine mecanismul prin care bacteriile au afectat memoria și învățarea, cercetătorii au crescut în mod experimental nivelurile de Parabacteroide în microbiomul șobolanilor care nu consumaseră niciodată zahăr. Aceste animale au prezentat deficiențe atât în testele de memorie dependente de hipocamp, cât și în cele independente de hipocamp. Bacteriile însele, spun cercetătorii, au indus unele deficite cognitive.

Oamenii de știință concluzionează că sunt necesare cercetări viitoare pentru a identifica mai bine căile specifice prin care funcționează această semnalizare intestin-creier.

De ce ne este poftă de alimente cu zahăr adăugat?

Încă din copilărie suntem obișnuiți să primim alimente care conțin zahăr, iar acest gust ne urmărește apoi pentru mult timp. Având în vedere că ne obișnuim de mici să avem dulciurile în viața noastră și să ne simțim satisfăcuți când le consumăm (deci mintea și corpul sunt instruite să „tânjească” după zahăr), acest obicei de consum poate fi greu de eliminat sau de gestionat.

Având în vedere că zahărul consumat în exces poate avea efecte nocive asupra sănătății, e indicat ca aportul să fie unul limitat. Partea bună este că gustul se poate educa, deci dacă o persoană reduce treptat cantitatea de zahăr, va reuși în cele din urmă să consume mai puțin și mai rar.

Pentru a le păstra sănătatea celor mici și pentru a le forma obiceiuri sănătoase pentru viitor, e recomandat ca părinții să nu le ofere alimente cu zahăr și cu miere în primul an de viață. Ullterior, dacă vor să le ofere ceva dulce, e bine să le prepare în casă dulciuri sănătoase. E bine ca dulciurile din magazine (bomboane, fursecuri, băuturi carbogazoase pentru copii etc.) să fie evitate. Multe dintre acestea, pe lângă faptul că au o cantitate mare de zahăr, mai conțin și diverși aditivi (conservanți, coloranți, potențatori de gust etc.), total neindicați celor mici.

Fructele sunt excelente pentru copii, deoarece le pot fi oferite atât întregi sau bucăți, cât și transformate în smoothie-uri sau adăugate în tarte. De asemenea, copiilor li se pot oferi prăjituri ușoare sau bomboane făcute în casă, îndulcite cu pudră de roșcove sau banane pisate, de exemplu, ori înghețate simple din iaurt amestecat cu piure de fructe și congelat. Dulciurile sănătoase pot fi integrate în dieta zilnică în cantități moderate și nu trebuie folosite ca metodă de recompensă pentru copii.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
271241102118
5/49
123724351130
joker
42644172614