Studiu: Gândirea negativă persistentă crește riscul de Alzheimer

Într-un studiu asupra persoanelor cu vârste de peste 55 de ani se arată că gândirea negativă repetitivă este legată de declinul cognitiv ulterior și de creșterea riscului de Alzheimer.

Sursă foto: Shutterstock

Autorii studiului sunt de părere că, în continuare, ar trebui ca gândirea negativă să fie investigată ca potențial factor de risc pentru demență, iar instrumentele psihologice, precum mindfulness-ul sau meditația, ar trebui studiate îndeaproape pentru a vedea dacă acestea ar putea reduce riscul de demență, scrie doc.ro.

Depresia și anxietatea la vârsta mijlocie și la bătrânețe sunt deja cunoscute a fi factori de risc pentru demență, afirmă cercetătorii. Prin acest studiu, s-a descoperit că anumite modele de gândire implicate în depresie și anxietate ar putea fi un motiv fundamental pentru dezvoltarea demenței. Mai ales dacă rezultatele sunt analizate împreună cu cele obținute în urma altor studii care leagă depresia și anxietatea cu riscul de demență, se poate spune că tiparele de gândire negativă cronică pe o perioadă lungă de timp ar putea crește riscul de demență.

Oamenii de știință speră că rezultatele acestui studiu să poată fi utilizate pentru a dezvolta strategii prin care să se riscul de demență al oamenilor, ajutându-i să-și reducă modelele de gândire negativă.

Gândirea negativă repetitivă, asociată cu declinul cognitiv

În acest studiu, susținut de Alzheimer Society, echipa de cercetare de la University College London, INSERM și Universitatea McGill, au fost analizate 292 de persoane cu vârste de peste 55 de ani, care făceau parte din studiul de cohortă PREVENT-AD și alte 68 de persoane din cohorta IMAP+.

Peste o perioadă de doi ani, participanții la studiu au răspuns la întrebări despre cum se gândesc de obicei la experiențele negative, concentrându-se pe tiparele de gândire negativă repetitivă, cum ar fi regrete legate de trecut și îngrijorare legată de viitor. Funcția lor cognitivă a fost evaluată prin măsurarea memoriei, a atenției, a cunoștințelor spațiale și a limbajulului. 113 participanți au trecut, de asemenea, prin scanări ale creierului (tomografie cu emisie pozitronică - PET), măsurându-li-se depunerile de tau și amiloid, două proteine care provoacă cel mai frecvent tip de demență, boala Alzheimer, atunci când se acumulează în creier.

Cercetătorii au descoperit că persoanele care au prezentat tipare mai intense de gândire negativă repetitivă au înregistrat un declin cognitiv mai mare într-o perioadă de patru ani și le-a fost afectată memoria (semne timpurii ale bolii Alzheimer). Depresia și anxietatea au fost asociate cu declinul cognitiv ulterior, dar nu cu depunerea de amiloid sau tau, ceea ce sugerează că gândirea negativă persistentă ar putea fi motivul principal pentru care depresia și anxietatea contribuie la creșterea riscului de Alzheimer.

Astfel, oamenii de știință propun ca gândirea negativă repetitivă să fie luată în considerare drept potențial factor de risc pentru demență. Cercetătorii sugerează că acest tip de gândire poate contribui la creșterea riscului de Alzheimer prin impactul său asupra indicatorilor de stres, cum ar fi hipertensiunea arterială, deoarece alte studii au descoperit că stresul fiziologic poate contribui la depunerea acelor proteine asociate cu boala Alzheimer.

Gândirea pozitivă ar putea reduce riscul de demență

Se pare, deci, că gândurile noastre pot avea un impact asupra sănătății noastre fizice, care ar putea fi pozitiv sau negativ. Cercetătorii speră să descopere dacă reducerea gândirii negative repetitive ar putea la rândul său să reducă riscul de demență. Meditația și mindfulness-ul ar putea ajuta la promovarea gândirii pozitive. De asemenea, ar putea fi încercate suplimentele care să conțină ingrediente precum magneziu, vitamina B6, floarea pasiunii, roiniță, valeriană. Acestea pot atenua tulburările asociate cu stresul., depresia, anxietatea, calmând sistemul nervos și crescând nivelul de serotonină, care reglează starea de spirit și stimulează memoria.

În orice caz, înțelegerea factorilor care pot crește riscul de demență este vitală pentru a-i ajuta pe cercetători să aibă o imagine mai aclară despre această afecțiune devastatoare care este boala Alzheimer și, acolo unde este posibil, să dezvolte strategii de prevenire. Majoritatea persoanelor participante la studiu fuseseră deja identificate ca având un risc mai mare de boală Alzheimer, deci trebuie văzut dacă aceste rezultatele se pot aplica și pentru populația generală și dacă gândirea negativă persistentă, ca atare, crește riscul bolii Alzheimer. Deocamdată, se poate concluziona că grija pentru sănătatea mentală ar trebui să fie o prioritate, la fel ca preocuparea pentru sănătatea fizică.