REPLICA ONLINE CONSTANTA

16.2° Constanța Vin., 29 Mar. 2024
Anul XX Nr. 6683
16.2° Constanța Vineri, 29 Martie 2024 Anul XX Nr. 6683
 

Studiu: Infarctul, mai periculos la tinerii cu boli inflamatorii sistemice

Studiu: Infarctul, mai periculos la tinerii cu boli inflamatorii sistemice

Replica API 31 mai 2021 | 00:00 722

Infarcturile sunt de două ori mai susceptibile de a fi fatale la adulții tineri cu afecțiuni inflamatorii precum psoriazisul, lupusul sau poliartrita reumatoidă.

Sursă foto: Shutterstock

Atacurile de cord la adulții tineri sunt de două ori mai susceptibile de a fi fatale la cei care suferă de boli inflamatorii sistemice precum psoriazisul, lupusul sau poliartrita reumatoidă, sugerează un studiu publicat în Jurnalul European de Cardiologie Preventivă, citează doc.ro.

Cel puțin 2% dintre europeni au boli inflamatorii sistemice, care afectează adesea mai multe sisteme de organe. Multe dintre aceste boli inflamatorii sistemice sunt provocate de autoimunitate, ceea ce înseamnă că sistemul imunitar al organismului se atacă singur.

Dintre aceste boli, psoriazisul este cel mai frecvent și provoacă pete roșii, mâncărime, zone solzoase pe piele și poate duce, de asemenea, la inflamații la nivelul articulațiilor. Poliartrita reumatoidă duce la inflamații la nivelul articulațiilor mâinilor și picioarelor. În lupusul eritematos sistemic, organismul poate ataca pielea, articulațiile, rinichii, celulele sangvine, creierul, inima și plămânii.

Bolile sistemice și riscul de infarct

Persoanele cu boli inflamatorii sistemice prezintă un risc crescut de atacuri de cord. Afecțiunile inflamatorii pot apărea la orice vârstă, dar debutul este adesea la vârsta adultă tânără. Studiul de față este primul care a examinat frecvența și impactul bolilor inflamatorii la pacienții tineri cu atac de cord.

Studiul a utilizat date din registrul YOUNG-MI, care a înscris pacienți care au avut un atac de cord, cu vârste de 50 de ani sau mai puțin, între 2000 și 2016, și au fost tratați la spitale din Massachusetts și Boston. Cercetătorii au identificat pacienții cu boli inflamatorii sistemice și i-au comparat cu cei fără aceste afecțiuni.

Dintre 2.097 de pacienți cu infarct cu vârste de 50 de ani sau mai puțin, 53 (2,5%) au avut o boală inflamatorie. Psoriazisul a fost cel mai frecvent (64%), urmat de lupus (23%), poliartrită reumatoidă (9%) și alte afecțiuni (4%). Așa cum era de așteptat, pacienții cu afecțiuni inflamatorii au fost mai predispuși să fie de sex feminin. De asemenea, au fost mai predispuși să aibă tensiune arterială crescută, dar au avut rate similare de colesterol mărit și diabet în comparație cu cei fără boli inflamatorii.

În timpul unei urmăriri medii de 11,2 ani, pacienții cu afecțiuni inflamatorii au avut un risc de deces de aproape două ori mai mare în comparație cu cei fără afecțiuni inflamatorii.

Cercetătorii au comparat apoi ratele de deces la cei 53 de pacienți cu boli inflamatorii cu un subeșantion de 138 de pacienți fără aceste afecțiuni. Cele două grupuri au fost corelate să corespundă pentru vârstă, sex și factori de risc cardiovascular, inclusiv diabet, obezitate, fumat, hipertensiune arterială și colesterol ridicat. Pacienții cu boli inflamatorii au fost de 2,68 ori mai predispuși să moară în timpul urmăririi de 11,2 ani, comparativ cu grupul asociat fără afecțiuni inflamatorii.

Aspirina și statinele sunt recomandate a fi administrate după un atac de cord, dar, spre surprinderea cercetătorilor, studiul a constatat că pacienților cu afecțiuni inflamatorii li s-au prescris mai puțin aceste medicamente la externare decât celor fără boli inflamatorii.

Un motiv ar putea fi îngrijorarea cu privire la interacțiunile medicamentoase, deoarece acești pacienți iau adesea medicamente care suprimă sistemul imunitar. Având în vedere că bolile inflamatorii sistemice sunt rare, numărul din acest studiu a fost mic și este important ca rezultatele să se confirme în alte cohorte.

Savanții mai spun că sunt necesare instrumente pentru a prezice cu exactitate riscul unui atac de cord la persoanele cu boli inflamatorii pentru a viza eforturile de prevenire, cum ar fi urmarea unui tratament cu statine. Calculatoarele actuale, consideră aceștia, care sunt utilizate pentru a determina eligibilitatea pentru medicamente preventive, subestimează în general riscul cardiovascular la pacienții cu boli inflamatorii sistemice.

În ceea ce privește modul de prevenire a atacurilor de cord primare și ulterioare, cercetătorii concluzionează că persoanele cu afecțiuni inflamatorii ar trebui să urmeze aceleași sfaturi ca și populația generală. Stilul de viață, incluzând alimentația sănătoasă, activitatea fizică și evitarea fumatului, plus controlul colesterolului, tensiunii arteriale și diabetului rămân foarte importante.

Ce poți face pentru a preveni un atac de cord?

Introdu în alimentație cât mai multe legume, fructe și alimente bogate în acizi grași Omega 3, cum ar fi tonul sau heringul, alături de cantități moderate de cereale integrale, proteine slabe și grăsimi sănătoase (avocado, nuci, ulei de măsline etc.). Redu consumul de sare, grăsimi saturate (untură, unt, smântână etc.), dulciuri și carne roșie. Evită grăsimile trans și alimentele cu ingrediente „hidrogenate” sau „parțial hidrogenate”.

Pentru a preveni un infarct, găsește o metodă de relaxare care să funcționeze pentru tine. Că e vorba de yoga, meditație, cititul cărților, ascultarea unor melodii preferate, mers la filme sau plimbări în spații verzi, timpul dedicat relaxării este esențial pentru a scădea cât mai mult nivelul de stres. Emoțiile negative, cum ar fi furia și ostilitatea, pot duce la creșterea riscului de atac de cord, deci învață să le elimini prin diverse activități în folosul tău.

Dacă nu ai fumat niciodată, evită să te apuci, iar dacă ai renunțat la fumat, este, de asemenea, o veste bună pentru inima ta. Dacă vrei să te lași de fumat, dar simți că nu poți, cere sfatul medicului de familie pentru a elabora un plan realizabil. Chiar și persoanele care fumează mai puțin de cinci țigări pe zi pot prezenta semne timpurii ale bolilor de inimă.

Hipertensiunea crește riscul de atac de cord și boli de inimă, așa că e important să ții sub control valorile tensionale. Controlul stresului, o dietă sănătoasă și exerciții fizice regulate te pot ajuta să ai o tensiune normală, dar, dacă nu reușești, medicul îți poate prescrie medicamente antihipertensive pe care e bine să le iei cu conștiinciozitate.

La fel de nocivă este și hiperglicemia, deoarece prea mult zahăr în sânge poate deteriora arterele. Dacă în urma analizelor de sânge afli că ai glicemia prea mare, urmează indicațiile medicului pentru a ajunge la valori normale.

Nu mai puțin importantă este valoarea colesterolului, pe care o afli tot în urma analizelor de sânge. Când sângele curge prin vase, acesta poate lăsa în urmă colesterol, grăsimi și calciu, creând o acumulare de placă în artere. Creșterea masivă a plăcii sporește riscul de atac de cord.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
15331744146
5/49
383120264010
joker
3416910367