Studiu: Multe persoane continuă să ignore riscurile de infarct miocardic

Potrivit unui nou studiu la scară largă, un număr considerabil de adulți cu factori de risc de atac de cord, precum fumatul, obezitatea sau lipsa de mișcare, nu sunt dispuși să-și îmbunătățească starea de sănătate, scrie doc.ro.

Printre persoanele care se confruntă cu cel mai ridicat risc, adică cu cinci sau mai mulți factori de risc, aproape 1 din 5 nu consideră că trebuie să facă vreo schimbare. Oamenii de știință nu știu cu exactitate de ce există această ruptură. „Studiul nostru sugerează că legătură dintre percepția riscurilor și comportamente este complexă” a precizat dr. F. Daniel Ramirez, principalul autor al studiului. Acesta este cercetător în cadrul Institutului de Inima al Universității Ottawa din Ontario, Canada.

Ramirez și co-autorii studiului nu consideră că indiferență se datorează pur și simplu, lipsei de educație sau apreciere a consecințelor asupra sănătățîi. După cum a explicat și principalul autor al studiului, dr. Benjamin Hibbert într-un comunicat de presă al American Heart Association (Asociației Americane a Inimii) „A-i convinge pe oameni să adopte și să mențînă schimbările sănătoase în stilul de viață necesită o înțelegere mai bună a ceea ce îi determina să reacționeze.”

Printre persoanele participante la studiu care și-au dat seama că trebuie să-și îmbunătățească sănătatea fizică, mai mult de jumătate au precizat că există bariere care-i împiedică să se schimbe. Printre cele mai des menționate se numără lipsa de autodisciplină, programul de lucru și responsabilitățile familiale.

Cardiologul dr. Vincent Bufalino, purtător de cuvânt pentru American Heart Association (Asociației Americane a Inimii) a precizat că în fiecare zi se discuta despre reducerea factorilor de risc în cabinetele medicale din Statele Unite. „Unele persoane sunt foarte motivate și sunt preocupate de toate aspectele: regimul alimentar, programul de sport, tensiunea arterială și glicemia” a precizat acesta. „Apoi mai există persoanele pe care, indiferent ce le-am spune, nu reușim să le facem să-și schimbe comportamentul.”

Marea provocare este schimbarea comportamentului, a spus Bufalino, președinte al Advocate Medical Group din Downers Grove, Illinois „Intervenția de implantare a unui stent este cea mai ușoară soluție. Apoi trebuie să va schimbați stilul de viață pe care l-ați avut în ultimii 25 sau 30 de ani.” „Ceea ce este dificil.”

Ramirez a precizat că există puține informațîi despre ceea ce îi motivează cu adevărat pe oameni să adopte stiluri de viață sănătoase. În speranța de a elucida acest aspect, acesta și echipa de cercetători au analizat baza de date a peste 45.000 de adulți care au participat la Canadian Community Health Survey, desfășurat între 2011 și 2012.

Sondajul a colectat date despre opt factori de risc „modificabili”: fumatul, hipertensiunea arterială, diabetul, obezitatea, stresul, consumul excesiv de alcool, lipsa de activitate fizică și regimul alimentar nesănătos. Împreună cu colesterolul mărit, care nu a fost inclus în studiu, acești factori reprezintă 90% din riscul de atac de cord, după cum au subliniat autorii studiului.

Cercetătorii au calculat numărul de factori de risc per persoană pe baza răspunsurilor la sondaj. De asemenea, participanții au fost întrebați dacă sunt de părere că ar putea să facă ceva pentru a-și îmbunătăți starea de sănătate.

Per total, aproape trei sferturi dintre respondenți au fost de acord că există modalități de îmbunătățire a stării de sănătate. Cea mai mare parte a participanților respectivi au identificat o anumită schimbare de comportament că fiind cea mai importantă. Printre răspunsurile cele mai dese s-au numărat mai mult sport, pierderea în greutate, regimul alimentar mai sănătos și renunțarea la fumat sau reducerea numărului de țigări.

Numărul de persoane care au recunoscut că trebuie să facă schimbări a crescut odată cu numărul de factori de risc raportați. În rândul persoanelor cu trei sau mai mulți factori, aproape 8 din 10 au precizat că trebuie să-și schimbe obiceiurile în materie de sănătate. După ajustări în funcție de factori precum vârstă, nivelul de educație, venituri și furnizorul de servicii de sănătate, persoanele caucaziene, mai în vârstă au fost mai predispuse decât persoanele tinere și minoritățile să susțînă că trebuie să-și îmbunătățească starea de sănătate.

Bonnie Spring este directorul Center for Behavior and Health (Centrului de Comportament și Sănătate) în cadrul Școlii de Medicină Feinberg a Universitățîi Northwest din Chicago. Nu este „foarte surprinsă” că unele persoane nu-și dau seama că schimbările în stilul de viață le pot îmbunătăți starea de sănătate.

Participanții la studiu au părut „că asociază obiceiurile nesănătoase mai degrabă cu lipsa de voință decât cu o stare de sănătate precară” a spus Spring. Lipsa de educație este rareori cauza comportamentului nesanatoa, a explicat această. Cu toate acestea, ar putea ajută „dacă oamenii sunt încurajați că pot să se schimbe”, a mai precizat Spring.