Studiu: Patru din zece români vor implementarea unui Cod fiscal pentru o perioadă de 3-5 ani

Patru din zece români (44%) consideră că este bine să se implementeze un Cod fiscal pe o perioadă de 3-5 ani, care să rămână neschimbat pentru a ajuta companiile să facă planificări bugetare multianuale, arată Studiul sociologic - Percepţii despre fiscalitatea din România, finanţat de "Pactul pentru Fiscalitate".

Pe de altă parte, 37% dintre respondenţi cred că un Cod Fiscal trebuie să fie modificat în funcţie de schimbările de pe pieţe, de crizele economice tot mai dese şi de nevoile statului.

"Preferinţele pentru un cod fiscal stabil sunt mai numeroase în rândul celor domiciliaţi în Bucureşti-Ilfov şi regiunea Centru (peste 49%), în oraşele foarte mici (sub 30.000 locuitori) şi mari (cu 100.000 - 200.000 locuitori) - peste 50%, în rândul celor de 50-60 ani (54%), al absolvenţilor de facultate şi al celor care îşi declară orientări economice, sociale sau politice de dreapta (61%) şi de centru (55%).", arată datele studiului, prezentat de Bruno Ştefan, de la Biroul Cercetări Sociale.

Totodată, preferinţele pentru un cod fiscal modificat în funcţie de nevoi sunt mai accentuate la oamenii care domiciliază în regiunile Nord-Est şi Sud-Muntenia (peste 43%), la tinerii sub 30 ani (43%) şi de 40-50 ani (40%), la cei cu studii medii (39%) şi la cei cu orientări de stânga (41%).

"Cei care susţin un cod fiscal stabil preferă cel mai mult cota unică de impozitare, pe când cei care susţin modificarea codului fiscal preferă impozitul progresiv sau sunt indiferenţi. Dorinţa unui cod fiscal stabil este întâlnită aşadar la alegătorii de dreapta, care îşi asumă valori liberale, pe când dorinţa modificării codului fiscal este exprimată de alegătorii de stânga, cu valori socialiste", mai arată datele studiului, scrie Agerpres.

Cu o majoritate de peste 80%, bucureştenii susţin simplificarea legislaţiei fiscale, însă această susţinere scade la jumătate în rândul oltenilor.

"Tema comasării taxelor este atractivă pentru persoanele cu studii superioare (68%), cu orientări economice şi politice de dreapta (73%), domiciliate în oraşe (peste 60%), care susţin cota unică de impozitare (67%). În Bucureşti, Buzău, Giurgiu, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Olt, Sălaj, Sibiu şi Vaslui comasarea taxelor este susţinută în procente de peste 70%.", mai arată cercetarea.

Pe de altă parte, modificarea legislaţiei în funcţie de proiectele propuse alegătorilor de către liderii politici este susţinută cel mai des de către locuitorii oraşelor foarte mici şi ai celor din mediul rural, de către cei cu studii medii (liceale şi postliceale), cu valori asumate de stânga.

Chiar dacă îşi doresc un cod fiscal stabil, cei mai mulţi cred că acesta trebuie stabilizat după efectuarea unor corecţii care să ducă la scăderea taxelor. Pentru două treimi dintre cetăţeni taxele sunt prea mari şi dacă ar avea putere de decizie le-ar scădea.

"Deşi declară în proporţii covârşitoare că ar scădea taxele dacă ar avea putere de decizie, oamenii susţin măsurile Guvernului de introducere a unor noi taxe: 60% din cei care solicită reducerea taxelor sunt de acord cu introducerea unei taxe de solidaritate care să fie plătită de bugetarii cu venituri mai mari de 15.000 lei şi de cei cu pensii speciale; 45% dintre cei care ar reduce taxele dacă ar ajunge la putere apreciază ca fiind bună majorarea accizelor la tutun; 28% dintre cei care susţin categoric reducerea taxelor sunt de acord cu mărirea TVA de la 9% la 19% pentru produsele care conţin zahăr (taxa pe dulce)", mai arată sondajul.

Conform sursei citate, nu este vorba de o contradicţie a publicului ori de opinii lipsite de logică, de neînţelegere a temelor puse în discuţie sau de greşeli de măsurare - cei mai mulţi oameni consideră necesară o reajustare a sistemului de impozitare, care să taxeze suplimentar anumite venituri şi proprietăţi şi în acelaşi timp să reducă povara fiscală de pe umerii celor mai mulţi cetăţeni.

Cercetarea a arătat că oamenii înţeleg că statul are cheltuieli din ce în ce mai mari şi este nevoit să-şi suplimenteze veniturile la bugetul public.

Din alte 10 măsuri fiscale propuse de diverşi specialişti pentru redresarea economică a ţării, publicul şi-a declarat susţinerea cu toată convingerea doar pentru 4 dintre ele.

Aproape 85% dintre respondenţi consideră că reducerea accizelor la energie şi combustibili cu 10% este o măsură bună, anularea pensiilor speciale este susţinută de 83,4% dintre respondenţi, acordarea de facilităţi fiscale temporare pentru companiile care investesc şi creează locuri de muncă este susţinută de 81,6% dintre respondenţi, iar anularea subvenţiilor pentru partidele politice reprezintă o măsură bună pentru 72,5% dintre respondenţi.

"Reducerea accizelor la energie şi combustibil cu 10% stârneşte puţin mai mult împotrivirea celor cu studii elementare şi a celor din partea de est a ţării, dar e susţinută de peste 95% din locuitorii din vestul şi centrul României. Anularea pensiilor speciale e susţinută tot de cei din vest, dar şi din Oltenia şi de cei cu orientări de stânga; şi e contestată cel mai mult în est, în localităţile mici şi de cei foarte tineri dar şi foarte vârstnici", mai arată cercetarea.

Totodată, acordarea de facilităţi fiscale întreprinzătorilor e o idee bună tot pentru cei din vest, cu studii superioare, dar criticată îndeosebi în est, în mediul rural şi de cei cu educaţie elementară.

Pe de altă parte, anularea subvenţiilor pentru partidele politice e percepută ca o idee bună cu precădere de către cei din jumătatea de vest a ţării, de aproape toţi angajaţii şi de trei sferturi din cei cu studii superioare şi cu valori de dreapta; dar e contestată puternic mai ales în jumătatea de est a României, de cei trecuţi de 60 ani, cu studii elementare, care se declară de stânga.

Soluţiile fiscale propuse spre dezbatere în sondajul Biroului de Cercetări Sociale i-au ajutat pe cetăţeni să-şi cristalizeze opiniile faţă de dilema cota unică versul impozitul progresiv. Puşi să aleagă între cele două variante rezultatele au arătat o susţinere foarte strânsă a fiecărei opţiuni:

"Cota unică de impozitare este preferată în oraşele foarte mari (40%) şi foarte mici (41%), pe când impozitul progresiv are cei mai mulţi susţinători în oraşele de 100.000 - 200.000 locuitori (41%). Cota unică este dorită de către salariaţi, pe când impozitul progresiv este dorit de cei care nu se află pe piaţa muncii (studenţi, pensionari, şomeri, casnice). Susţinerea cotei unice de impozitare creşte proporţional cu numărul anilor de şcolarizare, ajungând la 41% la cei cu facultatea finalizată, dar relaţia nu este inversă în cazul impozitului progresiv: acesta este susţinut relativ la fel de către toţi, indiferent de nivelul de şcolarizare.", mai arată studiul.

Totodată, cota unică este o idee îmbrăţişată puternic de cei care îşi declară orientări de dreapta (48%) şi centru (43%), pe când impozitul progresiv este dorit de 43% din cei care se declară de stânga. Circa 57% din cei care nu ştiu ce orientări economice şi politice au sunt indiferenţi faţă de sistemul de impozitare.

"Există un segment de populaţie de 35% care susţine cota unică pe baza unor valori de dreapta, capitaliste, aşezate în conştiinţa lor de-a lungul anilor şi acestuia i se adaugă alţi 10-11% din cetăţeni care înclină uşor spre ideea cotei unice, dar care trece în absenteism şi indiferenţă atunci când subiectul este contestat sau când susţinătorii lui îi contestă pe ceilalţi. (...) Şi există un segment de populaţie de 30% care susţine impozitul progresiv pe baza unor valori de stânga, socialiste, cu vechi rădăcini ideologice, iar lor li se adaugă alţi 13-14% care înclină spre impozitul progresiv, dar fără o convingere puternică, ci mai degrabă datorită apartenenţei unor medii sociale în care acesta este valorizat: comune şi oraşe mici, oameni cu studii elementare şi medii, sunt preponderent femei fără vreun ataşament pentru o ideologie economică şi politică.", arată cercetarea.

Conform sursei citate, atitudinile şi valorile faţă de fiscalitate au fost construite şi pe baza percepţiei administraţiei fiscale, iar interacţiunea cu reprezentanţii ANAF şi informaţiile aflate despre aceştia au cristalizat opinii mai degrabă critice.

"Imaginea angajaţilor de la fisc este negativă: îi fac pe oameni să aştepte mult timp la ghişeu, le rezolvă foarte încet problemele, nu le oferă consilierea necesară, sunt aroganţi şi puţin amabili, iar profesionalismul lor lasă de dorit. Doar 11-13% din cetăţeni sunt foarte mulţumiţi de serviciile pe care le primesc de la funcţionarii administraţiilor fiscale, iar alţi 19-24% sunt oarecum mulţumiţi", mai arată studiul.

Percepţia negativă a administraţiei statului e dată şi de proasta imagine pe care o au angajaţii acesteia. Pentru cei mai mulţi oameni există convingerea că la stat sunt prea mulţi angajaţi, prea bine plătiţi, slab pregătiţi profesional, ineficienţi şi lacomi. Imaginea pozitivă a fost constatată doar la 10-12% din cetăţeni, iar aceştia sunt aceiaşi care apreciază buna funcţionare a aparatului statului.

Cercetarea arată că statul cu birocraţia lui este apreciat doar de 1 din 10 cetăţeni, acceptabil pentru alţi 2, indiferent pentru încă 2 şi urât de jumătate din populaţie.

"Percepţia negativă la adresa administraţiei statului este dată de evaziunea şi furturile care se produc în instituţiile publice ori se tolerează de către acestea în instituţiile private pe care trebuie să le controleze. Angajaţii statului vorbesc deseori de amploarea furturilor din firmele private, dar această idee este susţinută doar de 1 din 6-7 oameni. Acuzele reciproce au creat impresia că în ambele medii - privat şi public - se fură la fel, iar neîncrederea generalizată slăbeşte coeziunea socială şi e responsabilă de exodul masiv al oamenilor în alte ţări în care oamenii au încredere mai mare în instituţiile statului şi în firmele private", precizează autorii studiului.

Sondajul a fost realizat telefonic (prin metoda CATI) în perioada 9-14 iunie 2022 pe un eşantion de 1.104 subiecţi, selectaţi din 242 localităţi urbane şi rurale din toate judeţe ţării. Eşantionul a fost alcătuit astfel încât să aibă reprezentativitate naţională, cu o eroare statistică de +/-3% la un interval de încredere de 95%. Cercetarea a fost finanţată de Pactul pentru Fiscalitate.