Ucis de sistem! Un bolnav de cancer a murit în timp ce aștepta ca statul să-i dea gratis medicamentul de care avea nevoie
Ucis de sistem! Un bolnav de cancer a murit în timp ce aștepta ca statul să-i dea gratis medicamentul de care avea nevoie
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestÎn România, pacienții diagnosticați cu cancer nu se confruntă doar cu o boală nemiloasă, ci și cu un sistem care pare să le întoarcă spatele. La Constanța, situația este și mai dramatică. Persoanele suferinde sunt forțate să cumpere medicamentele foarte scumpe din propriul buzunar, ajung să-și vândă bunuri de valoare, pentru că nu-și permit și pentru că statul nu le decontează de bună voie. Din păcate, mulți pacienți nu mai apucă să-și facă dreptate și mor cu ea în mâini. Cum este și cazul unui bolnav de cancer din Constanța, care și-a cerut dreptul la viață în instanță... a cerut gratuitatea medicamentului vital! O lună mai târziu, de la producerea decesului, s-au pronunțat și judecătorii, în favoarea lui. Mult prea târziu!
În județul Constanța, povara financiară a tratamentului oncologic apasă greu pe umerii pacienților și familiilor lor. Suferinzii se confruntă adesea cu un zid administrativ și legal, pierzând adesea lupta cu boala... și cu sistemul. Un bărbat din Constanța a murit cerându-și dreptul la viață în instanță. Adică compensarea 100 % a medicamentului... mult prea scump.
Cazul lui Dobre Adrian, lupta pentru pembrolizumab
Adrian Dobre, în vârsta de 47 de ani, din satul Poiana, județul Constanța, a fost diagnosticat cu cancer rectosigmoidian în stadiul IV, o formă avansată și agresivă de cancer. Medicul său curant i-a prescris Pembrolizumab, Keytruda, un medicament inovator utilizat în tratamente oncologice avansate. În România, acest medicament este inclus în lista medicamentelor compensate pentru anumite indicații terapeutice, dar cancerul rectosigmoidian nu se află printre acestea.
Adrian Dobre a inițiat un proces împotriva Guvernului României, Ministrului Sănătății, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și Agenției Naționale a Medicamentului, solicitând includerea Pembrolizumab în regim de compensare 100%.
Judecătorii au obligat statul să-i deconteze tratamentul... după ce a murit!
Costul unui tratament lunar depășea 15.000 de lei, o sumă imposibil de acoperit de familia Dobre. A câștigat în instanță, însă după ce a murit. Sentința a fost dată pe 4 iulie, a.c., iar decesul s-a produs pe 22 iunie. Motiv pentru care, evident cum să mai ceară punerea în executare a sentinței.
Moștenitorii defunctului au continuat războiul
Au făcut-o însă moștenitorii săi, mai târziu, sperând că, măcar, ceilalți bolnavi de cancer vor avea parte de această bătălie câștigată cu sistemul. Au solicitat obligarea instituțiilor statului să respecte decizia, adică să includă în lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, în regim de compensare 100%, a medicamentului DCI PEMBROLIZUMABUM. Numai că, instanța a avut în vedere că dreptul pretins nu poate fi transmis pe cale succesorală către moştenitorii defunctului, acest drept stingându-se odată cu încetarea capacităţii de folosinţă a titularului, respectiv la moartea acesteia. Așadar, acțiunea a fost respinsă.
Alt caz, poveste similară...
Suliman Ghiulendan este o altă pacientă care se luptă cu statul. Are 55 de ani și este din Constanța, fiind diagnosticată cu cancer bronho-pulmonar avansat, cu mutație genetică BRAF V600. Medicii i-au recomandat o combinație de Dabrefenic, Tafilar, și Trametinib, Mekinist, medicamentele cu rezultate dovedite în prelungirea vieții și îmbunătățirea calității acesteia. Din nefericire, aceste medicamente nu erau incluse pe lista celor compensate pentru această afecțiune. Suliman a solicitat autorităților compensarea tratamentului, însă toate cererile i-au fost respinse pe motivul că nu a respectat procedura prealabilă completă. În ciuda sprijinului juridic, cazul său a fost respins de instanță în octombrie 2024.
Costurile ridicate ale tratamentului – aproximativ 30.000 de lei lunar – au obligat familia să vândă bunuri pentru a-i asigura terapiile, însă fondurile s-au epuizat rapid. Lipsa unei soluții legale i-a redus speranța de viață.
5.000 de lei, câteva pastile...
Toader Antoche, un bărbat de 62 de ani din județul Constanța, a fost diagnosticat cu glioblastom, cea mai agresivă formă de tumoră cerebrală. După ce a urmat radioterapie și chimioterapie, medicul oncolog i-a recomandat Bevacizumab (Avastin), un medicament care poate încetini progresia bolii. În România, acest medicament este compensat doar pentru indicații precum cancerul colorectal sau bronho-pulmonar, iar glioblastomul nu figurează printre acestea.
Toader Antoche a înaintat un proces împotriva autorităților, solicitând compensarea tratamentului. Deși medicamentul este aprobat și comercializat în România, costul său ridicat (între 1.270 și 4.800 de lei per flacon, în funcție de doză) l-a făcut inaccesibil. Procesul a fost respins pe 30 septembrie 2024, instanța motivând că ministerul nu poate aloca fonduri pentru indicațiile terapeutice fără un cadru legal clar. În ciuda refuzurilor oficiale, familia pacientului a încercat să-i ofere acces la tratament, dar resursele financiare insuficiente și timpul limitat au fost obstacole insurmontabile.
Din păcate, acestea nu sunt singurele cazuri. Sunt mii în întreaga țară. În timp ce autoritățile invocă motive procedurale și lipsa fondurilor, viețile pacienților devin victime colaterale ale unui sistem rigid și ineficient. Lipsa accesului la tratamente compensate pentru bolnavii de cancer încalcă nu doar dreptul la sănătate, ci și dreptul fundamental la viață. Fără intervenții rapide și eficiente din partea autorităților, viețile acestor oameni rămân la mila sorții. Dar, cine să-i audă și cine să-i asculte?
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News