22 de ani a durat construcţia celui mai nou penitenciar din România. Ce planuri mai au cei de la ANP

Comisarul-șef de penitenciare Florentin Muscalu, directorul Penitenciarului Poarta Albă a susținut o conferință de presă alături de directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), Marius Vulpe, și de directorul Penitenciarului Spital Poarta Albă, Nicolae Adrian Cosmin, proaspăt numit pe 30 decembrie 2016, în urma unui concurs. Aceștia au prezentat bilanțul pe 2016 la nivel regional și au expus principalele probleme și viziuni pentru anul în curs.

Marius Vulpe, directorul ANP, a punctat care sunt liniile pe care trebuie ca administrația condusă de el să le respecte pentru a crește calitatea din penitenciare și pentru a scăpa de problemele din unitățile teritoriale. „Respectăm politicile guvernamentale privind degrevarea supraaglomerării din penitenciare. În funcție de resursele alocate, ne propunem să dezvoltăm sistemul penitenciar și, implicit, unitățile din regiune. Îmbunătățirile condițiilor de detenție au cel puțin trei direcții. Pe investiții, și investițiile au în bugetele fiecărei unități și Administrația Națională un titlu separat și asta depinde de bugetul pe care acum încearcă să îl aprobe Parlamentul. În al doilea rând, sunt modernizările, care au articol separat. Nu se pot derula oricum. Noi am solicitat pe acest an. În ultimul rând, sunt reparațiile curente. Acestea care înseamnă zugrăveri ușoare, înlocuiri de mobilier, de tâmplărie și paviment. Pe ultimul capitol, pe reparații curente, nu se va termina niciodată o reparație într-un penitenciar fiind supraaglomerate și suprasolicitate din punct de vedere al cazării și știm foarte bine că printre deținuți nu sunt oameni de bună credință și mai distrug. Vom avea de reparat în continuare. La celelalte două depinde de bugetul de administrare. Sper ca anul acesta, măcar un 10%”, a punctat Marius Vulpe.

Pentru a scăpa de reclamațiile făcute de deținuți, situația din penitenciare trebuie îmbunătățită calitativ, iar acest lucru înseamnă investiții. „Mai sunt de parcurs pași privind dotările camerelor în care se află deținuții și mă refer la paturi, saltele, bunuri distribuite deținuților, inclusiv la materiale de igienă. Anii din urmă au fost probleme cu alocațiile bugetare și de aceea acele plângeri ale deținuților, unde unii dintre ei au și câștigat procese și au primit despăgubiri”, a adăugat Marius Vulpe.

Pentru a scăpa de supraaglomerarea penitenciarelor, Marius Vulpe prezintă soluțiile cele mai bune care ar putea ajuta la acest procedeu. Însă, depinde foarte mult de bugetul alocat și de eciziile luate la nivel politic. „Degrevarea aglomerației înseamnă reducerea efectivelor de deținuți. Sunt diferite metode. Una dintre ele ar fi să construim locuri noi de detenție. Sunt proiecte în sensul acesta. A doua, ați văzut în agenda publică unde sunt proiecte de ordonanță. În al treilea rând, mai sunt la nivelul Ministerului câteva propuneri. Cea mai importantă este proiectul pornit în mandatul Guvernului trecut, cel referitor la recompensare. Adică să li se scadă deținuților în funcție de perioada cât locuiesc în condiții de supraaglomerare, să li se scadă un anumit număr de zile din perioada de închisoare”, a scris Marius Vulpe. O soluție ar fi ca locațiile armatei dezafectate să fie folosite pentru a susține deținuți. Totuși, starea fizică a clădirilor nu este în favoarea propunerii. „Sunt preluate 12 locații de la diferite ministere, MApN, MAI și nu s-a investit nici un leu în ultimii ani. Mi-e greu să cred că se vor aloca fonduri și pe viitor. De altfel, din anii 95-96 nu se mai face armată, unitățiile acelea sunt dezafectate de atunci, foarte multe sunt deteriorate într-un procent de 70-80%”, a declarat Marius Vulpe.

„Sunt 27.500 de deținuți și nu se respectă cei 4 metri pătrați”

Deținuții se înghesuie în penitenciare, căci, conform normelor europene, fiecare persoană din închisoare trebuie să trăiască pe o suprafață de 4 metir pătrați, însă nu multe penitenciare din România respectă acest aspect, de aceea mulți fac plângere la CEDO. „Sunt două tipuri de statistici, în acest moment. Avem circa 33.000 de paturi instalate. Acela e un loc de cazare, unde un om poate dormi. Din punct de vedere legal, circa 19.500 putem caza. De acolo reiese diferența aceea cu cae am ieșit și pentru care Statul Român ia amenzi prin deciziile CEDO. Este vorba de circa 8.500 de locuri, dar ele fluctuează. Calculul pe normative europene se calculează la suprafață, nu la paturi. Fiecare deținut, conform normelor, are alocați 4 metri pătrați. Astăzi sunt 27.500 de deținuți și nu se respectă cei 4 metri pătrați”, a subliniat Vulpe.

22 de ani pentru a construi un penitenciar

Cel mai nou penitenciar din România a durat să se construiască...22 de ani. „Utimul penitenciar construit este cel de la Giurgiu. S-a început construcția în 1994, a fost dat în folosință în 2000 și se va finaliza în 2017. Este greu să stabilești care este cel mai rău la câte un capitol, fie la supraaglomerare, fie la asistență medicală, dar cel mai modern penitenciar este cel de la Arad. Din punct de vedere al supraaglomerării, cel mai rău e la Satu Mare, având gradul de ocupare de peste 200%”, a spus Adrian Vulpe. „La Poarta Albă, în prezent, sunt aproximativ 1.600 de deținuți, în două locații, aproximativ 1.000 la centru și aproxmativ 600 la Valu lui Traian. La secția exterioară de la Valu lui Traian nu este cazul de supraaglomerare. În schimb, la centru, datorită camerelor improprii, din punct de vedere al construcției, există câteva camere unde nu se asigură suprafața de 4 metri pătrați și sunt afectate 200 de persoane”, a prezentat Florentin Muscalu. A fost completat de Marius Vulpe, care a precizat că „nu există penitenciar din România care să nu aibă dosare la CEDO pierdute”.

Jumătate din puscăriași recidivează

Făcându-se referire la rata de recidivă, aflăm că aproape jumătate din deținuții din România care au mai executat măcar un mandat de condamnare recidivează. „Rata de recidivă este în jur de 45% astăzi pentru deținuții care au mai executat măcar o dată un mandat de condamnare cu închisoarea. Circa 65% dintre ei sunt oameni care au mai fost condamnați măcar o dată”, a prezentat Marius Vulpe.

Claudia CORBU