A bătut falimentul în poarta primăriilor constănţene, acum bate şi vântul desfiinţării comunelor

România, încotro?

Destabilizată din punct de vedere economic, social, politic, România ar urma să sufere şi şocul unei reorganizări administrative. Cum? Simplu. Prin desfiinţarea unor comune. Ideea este accentuată tot mai des de către reprezentanţii Guvernului USL. Însă, pentru a nu panica românii (şi mai cu seamă reprezentanţii administraţiilor locale), într-o conferinţă de presă, vicepremierul Liviu Dragnea a declarat: "Desfiinţarea comunelor în 2013 ar însemna ca Guvernul să dea foc la ţară".

Vicepremierul nu exclude desfiinţarea unor comune, dar acest lucru s-ar putea întâmpla din 2014. "Intenţia mea şi a colegilor noştri este ca, începând cu 2014, să stimulăm asocierea între comune", a spus Liviu Dragnea, potrivit căruia desfiinţarea unei comune nu înseamnă că "pleacă şi casele". Potrivit unui proiect legislativ depus la Senat, comunele cu mai puţin de 5.000, respectiv 10.000 de cetăţeni ar putea fi comasate. Nici liberalii nu s-au arătat împotriva proiectului. "Avem foarte multe primării. O comună de 1000-2000 de locuitori, cu infrastructură, este generatoare de consum, fonduri de la bugetul de stat. Poate nu trebuie făcut ca în Danemarca, unde din 5 s-a făcut una, dar poate stabilim un barem şi găsim o soluţie. Pe termen lung va trebui să ne gândim şi la această soluţie, la unificarea unor primării de comune, la nivelul României. Nu mă întrebaţi de Constanţa, că nu m-am gândit la judeţul nostru, pentru că nu eu hotărăsc, legea va spune", a declarat în luna martie senatorul Puiu Haşotti.

Nu s-au stabilit criteriile

Vicepreşedintele Senatului României, social-democratul Nicolae Moga, susţine că la acest moment nu se poate discuta despre desfiinţarea unor comune. Şi asta pentru că nu s-au stabilit criteriile. "Mă refer la număr de locuitori, distanţe între comune, dezvoltare economică. De ce s-ar comasa? Nu mai există locuitori? Asocierea este cu totul şi cu totul altceva. Asta nu înseamnă că se desfiinţează comunele. Dacă două sau trei comune vor să se unească într-una singură, ceea ce nu cred, se pot uni fără organizare administrativă. Se poate face printr-o propunere legislativă de desfiinţare sau înfiinţare a unei comune, aşa cum Fântânele s-a rupt de Cogealac. Nu ştiu să existe primari de comune din judeţul Constanţa care ar dori o asociere de acest gen. Ne-a fost foarte greu să înfiinţăm satul Culmea. Ar fi greu să aibă loc o unificare, spre exemplu, între Ion Corvin şi Independenţa. Nu cred că se va ajunge la aşa ceva niciodată", a declarat, pentru "Replica", social-democratul Nicolae Moga, senator al Colegiului Uninominal 2.

Asocierea între comune duce la schimbarea cărţilor de identitate

Tot senatorul Moga a ţinut să precizeze şi faptul că până acum s-au constituit opt colective de lucru, cu reprezentanţi de la Academia Română, Consiliul Naţional al Societăţii Civile, specialişti în administraţie, care strâng materiale, fac calcule. Însă, cine vrea să unească comuna X cu comuna Y, o poate face printr-o simplă propunere legislativă sau printr-o ordonanţă de Guvern, susţine Moga. Numai că aceste schimbări generează costuri suplimentare. Oamenii vor fi nevoiţi să-şi schimbe cărţile de identitate, ne-a explicat senatorul. Tot senatorul a recunoscut că, în Colegiul Uninominal 2, pe care îl reprezintă, există şi primării falimentare. "Situaţia asta este regăsită şi în alte judeţe din ţară. Adică taxele şi impozitele colectate sunt nesemnificative. Colecta de taxe este o procedură greoaie, oamenii nu mai au bani. Dobromir, Ion Corvin, Cerchezu, Oltina, Independenţa, sunt exemple de comune care nu au locuri de muncă pentru oameni. Băneasa este un oraş cu o structură de 100 de oameni în administraţie, are un birou de poliţie locală, format din 16 poliţişti. Băneasa are un buget de 60 de miliarde şi încasează doar 30 de miliarde. Nu mai spun că, prin ordin al ministrului de Finanţe, sunt obligaţi să plătească arieratele către terţi", a declarat social-democratul. Conform acestuia, există şi primării de comune care funcţionează cu personal extrem puţin şi asta pentru că nu ar exista bani pentru salarii. De altfel, primarii au racordat comunele la energie electrică, iar facturile pentru iluminatul stradal sau pentru colectarea gunoiului menajer au rămas neachitate. "A plătit cineva gunoiul menajer? Dacă nu se fac lucrurile acestea, de colectare a gunoiului, atunci suntem sancţionaţi de Uniunea Europeană, pentru nerespectarea directivelor", ne-a explicat Moga.

România are nevoie de un program guvernamental de dezvoltare rurală

Cum pot fi salvate primăriile ajunse în pragul falimentului? Prin crearea de locuri de muncă, este răspunsul primit de la senatorul Nicolae Moga. "Este necesar un program guvernamental de dezvoltare rurală, pentru 15-20 de ani. La oraş nu mai sunt locuri de muncă şi oamenii se vor retrage la ţară. Guvernul trebuie să ajute gospodăriile săteşti, să ofere sprijin pentru fermele de familie, pentru sere, pentru producţie proprie, iar produsele şi animale să fie vândute în târguri organizate. Profiturile vor rămâne în zonă", a mai explicat Moga. Pentru toate acestea este nevoie de o analiză clară, voinţă politică şi un program pilot serios. "Cea mai grea sarcină a Guvernului Ponta este să descurce lucrurile, însă nu va fi uşor", a conchis Moga. Precizăm faptul că primăriile vor putea fi declarate falimentare, ca orice societate comercială oarecare, dacă nu-şi achită datoriile mai vechi de 120 de zile şi dacă depăşesc 50% din bugetul anual. Concret, creditorul-persoană juridică poate să declare starea de faliment a unei primării dacă nu poate să-şi recupereze banii în acest termen. Până acum, primăriile rău-platnice nu puteau fi executate silit decât în urma unei decizii judecătoreşti definitive. Potrivit actului normativ, prefectul preia situaţia de faliment a primăriei şi gestionează administrativ criza financiară.

Alexandra VASILE