Agențiilor de crewing care pretind ȘPAGĂ navigatorilor li s-ar putea retrage autorizațiile!
Agențiilor de crewing care pretind ȘPAGĂ navigatorilor li s-ar putea retrage autorizațiile!
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestSindicatul Liber al Navigatorilor face demersuri în acest sens
Sindicatul Liber al Navigatorilor face demersuri în acest sens
Sindicatul Liber al Navigatorilor este hotărât să pună capăt practicii unor agenții de crewing de a pretinde diverse sume de bani navigatorilor, pentru a-i angaja. Drept pentru care, sindicaliștii înregistrează plângerile transmise de navigatori, urmând ca ulterior să înceapă demersurile către Ministerul Transporturilor și Autoritatea Navală Română pentru ridicarea autorizațiilor agențiilor care comit astfel de abuzuri.
Sindicatul Liber al Navigatorilor intenționează să facă demersuri către Autoritatea Navală Română și Ministerul Transporturilor pentru a se lua măsuri în cazul agențiilor de crewing care pretind bani navigatorilor pentru a-i trimite în voiaj. În mod obișnuit, procedura impune ca navigatorii care se confruntă cu astfel de situații, să sesizeze personal ANR-ul, cu prezentarea probelor doveditoare. Dar, din diverse motive, puțini sunt cei care se adresează autorităților după ce trec prin astfel de experiențe. Poate pentru că, așa cum spun și sindicaliștii, oamenii s-au obișnuit că „aceasta este practica”.
SLN Constanța ia atitudine. Astfel, navigatorii cărora li s-a cerut bani sub diverse pretexte sunt invitați să înregistreze plângerile la sindicat. „Toate plângerile vor fi confidențiale, dar în baza acestora, cu păstrarea confidențialității numelui celui care a făcut plângerea, SLN va face demersurile necesare către Ministerul Transporturilor și ANR pentru a cere ridicarea autorizațiilor acelor agenții care comit abuzuri”, a precizat Adrian Mihălcioiu, președintele sindicatului.
De exemplu, sunt întâlnite situații când navigatorilor li se cere să plătească biletele de avion sau cazarea în orașul de unde urmează să se îmbarce. Nu mai departe, luni, 23 iulie a.c., un navigator a sesizat sindicatul că i s-au pretins 500 de euro pentru a fi trimis în voiaj, sub pretextul că achită astfel costul biletului de avion.
„În conformitate cu HG 83/2003 și MLC 2006, este interzis a se cere orice formă de plată în schimbul angajării navigatorului. Singurele documente pe care navigatorul trebuie să le obțină pe cheltuiala proprie sunt documentele naționale, cum ar fi pașaportul, carnetul de marinar, vizita medicală obligatorie”, a precizat Adrian Mihălcioiu.
Potrivit MLC 2006, se impune interzicerea celor care oferă servicii de recrutare și plasare a navigatorilor „să recurgă la mijloace, mecanisme sau liste pentru a împiedica sau a face navigatorii să-şi schimbe hotărârea de a obţine un loc de muncă pentru care posedă calificările cerute; să interzică facturarea unor onorarii sau altor cheltuieli navigatorilor, direct sau indirect, în totalitate sau în parte, pentru recrutarea, plasarea sau obţinerea unui loc de muncă, în afară costurilor pe care navigatorii trebuie să şi le asume pentru obţinerea unui certificat medical naţional obligatoriu, a carnetului de marinar şi a paşaportului sau altui document personal similar de călătorie, în afară costurilor de viză, care trebuie să fie suportate de armator”, au mai arătat reprezentanții sindicatului.
Contractul colectiv de muncă, o altă cale de a pune capăt șpăgii
O altă pârghie prin care se poate pune capăt șpăgii în domeniul navigației este introducerea contractului colectiv de muncă. Sindicatul Liber al Navigatorilor a făcut demersuri în acest sens, dar la masa negocierilor, intenția le-a fost respinsă de reprezentanții agențiilor de crewing. Sindicaliștii nu renunță, însă, mai ales că implementarea acestui contract colectiv de muncă este impusă de MLC 2006 și vor realiza noi demersuri către autorități.
Menționăm că în țara noastră sunt înregistrate peste 100 de agenții de crewing, în condițiile în care sunt înregistrați aproximativ 30.000 de navigatori.
Florentina BOZÎNTAN
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News