Analistul Răzvan Pantelimon, previziuni sumbre după un an de război între Rusia și Ucraina

În urmă cu un an, Rusia începea ofensiva în Ucraina, în ceea ce Putin dorea a fi un blitzkrieg (război rapid). Cu toate astea, apărarea dârză dar și neașteptată a Ucrainei a făcut ca după un an, soarta războiului să fie încă neclară. Beneficiind de un ajutor din partea Uniunii Europene dar și a Statelor Unite, Ucraina pare că poate să reziste la nesfârșit în fața asaltului din ce în ce mai disperat al Rusiei lui Putin. Un lucru este clar... Putin nu vrea cu nici un chip o Ucraină independentă, dorind cu tot dinadinsul cucerirea acesteia. Reporterii Replica au vorbit cu analistul politic Răzvan Pantelimon despre viitorul războiului, dar și despre o eventuală implicare a României în acest conflict care riscă să devină unul mondial.

Răzvan Pantelimon

Răzvan Pantelimon nu vede la acest moment o posibilă încheiere a războiului, considerând ambele părți implicate destul de hotărâte în a continua acest conflict. Totodată, acesta nu vede nici o perspectivă legată de ce se va întâmpla după încheierea acestui război.

„Din păcate, iată-ne la un an de la începerea conflictului, mai departe de finalizarea lui decât atunci. Pentru că atunci toți așteptam să se termine conflictul, speram ca el să fie unul de scurtă durată, însă iată că deja a atins un an și nu se văd perspective de finalizare a lui foarte repede. Pierderile umane, materiale de imagine din ambele părți fac ca la acest moment o pace negociată sau negocierile să fie foarte dificile, pentru că în acest context nici una dintre părți nu își permite să cedeze. După ce ai luptat un an de zile cu zeci, poate sute de mii de victime, cu milioane de refugiați, cu pierderi de miliarde, nu prea ai cum să cedezi. Și atunci ambele tabere merg pe soluția radicală, în care își maximizează câștigurile.” a declarat Răzvan Pantelimon.

Va fi foarte greu să se negocieze o pace

Pantelimon spune că este destul de greu ca, în viitorul apropiat, să se negocieze pacea. „De altfel și ultimele declarații, atât ale lui Putin cât și ale lui Zelenski, demonstrează acest lucru, prin urmare va fi foarte greu să se negocieze o pace. Perspectiva este destul de sumbră, conflictul va continua sub această formă, dacă nu va exista și o escaladare a lui. Vedem că sunt tot mai multe zone unde există amenințări, apar elemente care țin de războaiele hibride sau de destabilizarea democrației, a puterii politice în proxima vecinătate a războiului. La momentul acesta nu există nici o perspectivă, nici voința de negociere a încheierii unei păci, dar în același timp nu am văzut din partea niciuneia dintre părți vreo perspectivă legată de ce se va întâmpla a doua zi după pace. Nu există nici o viziune care să ne zică... bun, ăsta e obiectivul fie distrugerea, înlăturarea lui Putin, fie ocuparea unor teritorii din Ucraina. Pentru că războiul acesta a avut repercusiuni la nivel mondial, pune în discuție realități existente la acest moment, în geopolitica internațională și atunci există necesitatea de a redesena un cadru internațional. Dar, deocamdată, eu nu văd o încercare de a prezenta o astfel de viziune asupra lumii, în momentul în care conflictul va fi soluționat prin încheierea unei păci și încetarea măcelului.” a adăugat analistul politic.

În privința unei eventuale implicări a României în război, Răzvan Pantelimon crede acest lucru va fi posibil dacă Republica Moldova va fi atacată: „Să sperăm că România nu va fi implicată în război, dar dacă lucrurile se vor agrava, dacă se va extinde conflictul, dacă va escalada este foarte posibil ca și țara noastră să intre. Depinde foarte mult și de ce se întâmplă în Republica Moldova, Iohannis a spus că vom sprijini până la capăt Moldova, iar dacă are loc un atac asupra altei țări NATO precum Polonia sau țările baltice atunci automat România va intra în război. Nu știm în cazul în care are loc o invazie în Transnistria dacă România va interveni militar, pentru că atunci ar însemna implicarea directă a NATO în conflict și este destul de complicată situația.”

Istoricul unui război... anunțat

La 24 februarie 2022, într-o declaraţie la televizor, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat o operaţiune militară în Ucraina pentru a apăra separatiştii din estul ţării. Liderul de la Kremlin a cerut armatei ucrainene "să depună armele" şi a promis să contracareze orice interferenţă străină în operaţiunea rusă în Ucraina. La scurt timp după anunţul preşedintelui rus, s-au auzit focuri de armă în apropierea aeroportului Boryspil din Kiev, precum şi mai multe explozii în alte locuri din capitala ucraineană, în oraşul-port Mariupol, în estul Ucrainei, cel mai mare oraş ucrainean din apropierea zonei frontului, în Odessa, port la Marea Neagră, în sudul ţării. Centrele militare ucrainene de comandă din oraşele Kiev şi Harkov, al doilea oraş al ţării, situat în apropiere de frontiera rusă, au fost atacate cu rachete. Ucraina a dispus închiderea spaţiului său aerian pentru aviaţia civilă, iar preşedintele Ucrainei a anunţat introducerea legii marţiale în toate teritoriile ţării. Avea să fie începutul unui război care durează deja de un an.

Statistici sumbre

La un an de la declanşarea invaziei, numărul civililor care şi-au pierdut viaţa în Ucraina a depăşit pragul de 8.000, a informat Oficiul ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR), la 21 februarie 2023. ''Datele noastre reprezintă doar vârful aisbergului într-un război al cărui cost în rândul civililor este insuportabil'', a menţionat într-un comunicat înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului, Volker Turk. Raportul anual al OHCHR mai arată că 13.287 de civili au fost răniţi într-un an de conflict, iar 487 dintre civilii ucişi şi 954 dintre răniţi erau copii. Pe lângă acest bilanţ parţial, estimările arată că peste 15.000 de persoane sunt date dispărute, peste 14 milioane au fost dislocate, dintre care aproape 8 milioane au fugit din ţară şi peste 6,5 milioane sunt strămutate în interiorul ţării. Mai mult de 140.000 de clădiri au fost distruse într-un an de război în Ucraina, conform datelor publicate de Reuters. Peste 100.000 de militari ruşi au fost ucişi sau răniţi de la începutul invaziei Ucrainei, iar pierderile sunt probabil similare de partea ucraineană, estima la 10 noiembrie 2022, şeful de stat major al SUA, generalul Mark Milley.