Atenție! Bacșișul a devenit obligatoriu în mai multe localuri din Constanța

Începând cu 1 ianuarie 2023, bacșișul a început să fie impozitat, fie că vorbim de câțiva lei, sau de ceva mai mulți bani. Astfel, în majoritatea localurilor din țară au apărut bonuri „preliminare”, în care clientul este rugat să bifeze ce sumă vrea să lase bacșiș, sub formă de procent sau sub formă de sumă fixă. Pentru că nu există pădure fără uscături, mai mulți patroni de localuri s-au gândit să profite de acest lucru și să bage direct pe gât clienților un procent de 10% din sumă, ca bacșiș, pentru a nu mai pierde timp în a-i întreba pe aceștia cât doresc să lase, cu toate că acest lucru este clar în afara legii. 

Bonul fiscal emis de restaurantul Barrels

Președintele Klaus Iohannis a semnat pe 23 decembrie 2022 decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale. Este vorba despre legea care reglementează definirea bacșișului în vederea evidențierii acestei sume pe bonul fiscal. Astfel, bacșișul a devenit impozitabil de la 1 ianuarie 2023, iar ospătarii sunt nevoiți să întrebe clientul, înainte de a emite bonul fiscal, dacă dorește să lase bacșiș, și dacă da, ce sumă. Unii patroni de localuri s-au conformat și au instruit ospătarii în acest sens, iar alții au preluat frâiele, obligând clienții să lase un anumit procent indiferent de ce doresc cu adevărat să facă aceștia. 

Restaurantul Barrels

Horia Constantinescu: Atât timp cât contravine legii, putem spune că este o ilegalitate

La unul dintre cele mai cunoscute restaurante din Constanța, un client a plecat supărat după ce s-a trezit cu 5 lei în plus pe bonul fiscal. Restaurantul despre care este vorba este chiar Sabroso, controlat de către Gheorghe Mișu, acolo unde o angajată i-a răspuns clientului supărat, înainte de a părăsi localul, că așa au fost instruiți să acționeze. O situație similară se întâmplă și în cadrul restaurantului Barrels, din Mamaia, acolo unde este stipulat, pe fiecare pagină a meniului, faptul că cei care calcă pragul localului sunt „obligați” să lase un bacșiș de 10% din nota de plată.

Restaurantul Sabroso

Contactat telefonic de către reporterii de la Replica de Constanța, șeful ANPC, Horia Constantinescu, a transmis faptul că „Bacșișul, conform actelor normative emise, are mai multe valori procentuale, ori acestea clar trebuie alese de către consumator și nici de cum impuse de către operatorul economic. Atât timp cât contravine legii, putem spune că este o ilegalitate. Clienții care pățesc una ca asta sunt sfătuiți să sesizeze structurile abilitate. Aici mă refer la colegii de la Autoritatea Națională de Administrare Fiscală, de la ANAF, cei care pot verifica astfel de situații și bineînțeles, chiar și către ANPC să depună, pentru că este un raport incorect cu consumatorul, atât timp cât nu i-a fost adusă la cunoștință această informație.”

Horia Constantinescu - șeful ANPC

Danu: Cei care sunt pe sezon, mai au o săptămână două și închid, au încercat să profite de moment

Reporterii Replica au contactat mai mulți operatori din sectorul HoReCa pentru a cere un punct de vedere referitor la impunerea unui procent pe nota de plată fără consimțământul clientului: „Nu e normal ceea ce fac ei. Trebuie să lăsăm la aprecierea clientului. Nu este o obligație. Noi ne ducem prima dată cu o notă prin care solicităm clientului dacă dorește, sau nu, cât apreciază, să lase în funcție de serviciile de care a beneficiat. Noi nu am impus și nici nu vom impune. Sunt ospătari și ospătari, nici nu îi urmăresc. La clienții care îi lasă separat, sau îi lasă cash, nu am cum să îi urmăresc. Eu le-am zis în limita bunului simț faptul că trebuie să batem bacșișul. Ușor, ușor s-au așezat lucrurile și clienții sunt de două feluri, unii împotriva sistemului, alții care s-au adaptat, dar și ospătarii sunt unii corecți și alții care profită de orice oportunitate de a păcăli. Nu am impus și nu vom impune clientului treaba asta. Dacă ai oameni și ții de ei, nu-ți creează probleme. Cei care sunt pe sezon, mai au o săptămână două și închid, au încercat să profite de momentul respectiv. Noi nu facem lucrurile de azi pe mâine, noi facem lucrurile pentru 365 de zile.”, a transmis Crinu Danu, patronul restaurantului Marco Polo.  

Crinu Danu - patronul restaurantului Marco Polo

„Eu unde văd că-mi impune, nu mai las nimic”

Un alt patron a transmis faptul că nu este deloc normal cum procedează anumite restaurante, impunând clientului deja ce procent din notă să lase drept bacșiș, spunând că nu este deloc corect cum procedează unii: „Eu mă pun în locul clientului și nu-mi place situația aceasta. Noi nu impunem niciodată nimic. Ce lasă clientul, îi mulțumim frumos, îl punem pe bon, dar noi nu impunem. Cum să-i impui omului cât să lase, dacă el nu vrea să lase nimic. Eu unde văd că-mi impune, nu mai las nimic. Nu sunt de acord să-mi ceri. Trebuie să fie o chestiune la latitudinea mea. Dacă eu vreau să dau, dau, dar dacă tu îmi ceri... Statul spune că trebuie să se impoziteze, dar ce vreau eu să-ți dau, nu este nici o regulă. Cum să-mi pui direct 10 sau 20%? Poate eu vreau să dau 3 sau 5%, ce facem în situația asta? Mie nu mi se pare în regulă treaba asta și nici nu o practicăm. Noi ducem nota, omul lasă un bacșiș și îl rugăm să aștepte să-i ducem bonul pentru bacșiș, pentru cât ne-a lăsat. Este la latitudinea clientului. Lasă sau nu, și dacă da, cât vrea el.”

Ce prevede legea

Proiectul de lege reglementează definirea bacşişului în vederea evidenţierii acestei sume pe bonul fiscal, cu scopul delimitării clare a acesteia de veniturile încasate de către operatorii economici pentru livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor direct către populaţie şi asigurării fiscalizării bacşişului. Prin bacşiş se înţelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici care desfăşoară activităţi corespunzătoare codurilor CAEN: 5610 – „Restaurante”, 5630 – „Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor”.

Bacşişul nu poate fi asimilat, din punctul de vedere al TVA, unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii. Pentru operatorii economici, bacşişul încasat de la clienţi se evidenţiază pe bonul fiscal, indiferent de modalitatea de încasare a acestuia. Operatorii economici au obligaţia de a înmâna clientului o notă de plată, în prealabil emiterii bonului fiscal, în care sunt prevăzute rubrici destinate alegerii de către client, a nivelului bacşişului oferit, între 0% şi 15% din valoarea consumaţiei. Nota de plată trebuie să conţină şi o altă rubrică, în care clientul să poată înscrie suma oferită drept bacşiş, în valoare absolută, dacă acesta optează pentru acest mod de stabilire a valorii bacşişului acordat. Este interzis operatorilor economici să condiţioneze, sub orice formă, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordarea bacşişului. Prin excepţie, pentru livrarea produselor la domiciliul clienţilor, operatorii economici nu au obligaţia de a evidenţia bacşişul pe bonul fiscal. 

Bacşişul se evidenţiază distinct pe acelaşi bon fiscal cu bunurile livrate/serviciile prestate şi este introdus în baza de date a aparatelor de marcat electronice fiscale sub formă de articol, cu denumirea „bacşiş”. În situaţia în care, la solicitarea clienţilor, utilizatorii eliberează acestora şi factură, bacşişul se evidenţiază distinct şi pe aceasta. Sumele reprezentând bacşiş, astfel evidenţiate în factură, se înregistrează în contabilitatea operatorilor economici sau altor entităţi plătitoare pe seama cheltuielilor de protocol şi au regimul fiscal al acestora, în limita nivelului de deductibilitate stabilită prin Codul fiscal. Sumele provenite din încasarea bacşişului se înregistrează în contabilitatea operatorilor economici pe seama conturilor de datorii, folosind un analitic distinct şi se distribuie integral salariaţilor, pe baza unei evidenţe nominale a acestora. Operatorii economici stabilesc printr-un regulament intern procedura şi modalitatea de distribuire către salariaţi a sumelor provenite din încasarea bacşişului.

Din punct de vedere fiscal, sumele provenite din încasarea bacşişului de la client de către operatorul economic, nu pot fi asimilate unui element de natura veniturilor pentru acesta din urmă, iar distribuirea acestora către salariaţi nu poate fi asimilată unui element de natura cheltuielilor. Sumele provenite din încasarea bacşişului de către salariaţi sunt calificate ca venituri din alte surse şi se supun regimului fiscal prevăzut de Titlul IV - Cap. X din Legea nr. 227/2015, nefiindu-le aplicabile prevederile Titlului V - Contribuţii sociale obligatorii - din acelaşi act normativ. Impozitului pe venit datorat de salariat se reţine la sursă la momentul distribuirii bacşişului de către plătitorii de venituri şi se achită la bugetul de stat, potrivit art. 115 din Codul fiscal. Aceste sume nu pot fi reîncadrate fiscal ca venituri salariale sau asimilate salariilor. Dispoziţiile prezentei legi au intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2023.