BNR anunţă ce se întâmplă cu dobânda-cheie şi ratele românilor

Banca Naţională va face miercuri, 8 noiembrie, un anunț important. BNR decide dacă va majora sau nu dobânda-cheie, iar în funcţie de asta, oamenii vor afla ce se întâmplă cu ratele lor. Analiştii se aşteaptă ca rata de politică monetară să rămână la nivelul din prezent, de 7%, cel puţin până în a doua jumătate a anului viitor.

foto cu rol ilustrativ

Ar urma să avem în continuare rate la fel de mari. O ședință extrem de importantă care are astăzi loc la Banca Națională a României (BNR), ultima ședință de politică monetară din acest an. Economiștii se așteaptă ca dobânda-cheie să fie menținută la același nivel, adică 7%. Este un indice extrem de important, pentru că influențează ratele românilor și influențează indicii ROBOR și IRCC.

BNR decide ce se întâmplă cu ratele românilor. Dobânda-cheie este acum de 7%

Ne așteptăm ca dobânda-cheie să fie menținută la acest nivel, de 7%, până în a doua jumătate a anului viitor, ceea ce înseamnă că și indicii ROBOR și IRCC vor avea valori constante. În prezent, ROBOR are o valoare de 6,34%, iar IRCC a ajuns la 5,96%. Însă economiștii se așteaptă ca în perioada următoare și inflația să fie mai mare, asta și pe fondul impozitului mai mare pe care îl vor avea de plătit băncile, dar și companiile. În prezent avem o inflație de 8,8%. În jurul orei 15:00 ar urma să primi decizia din partea BNR și să vedem exact care va fi în continuare dobânda-cheie, transmite observatornews.ro.

Dobânda cheie este nemodificată din luna ianuarie a acestui an, când BNR a crescut rata dobânzii la 7% pe an, de la 6,75% pe an. Dobânda de referinţă, care practic dă tonul celorlalte din piaţă, a avut un an de creşteri constante. În aprilie 2022 dobânda-cheie era la nivelul de 3%, ulterior a urcat spre 7%, vârful fiind înregistrat în lunile ianurie şi februarie 2023. Dobânda-cheie a crescut de 8 ori în 2022.

Rata anuală a inflației a coborât în august

Rata anuală a inflației a continuat să scadă pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului III în linie cu previziunile, coborând de la 10,25 la sută în iunie, la 9,43 la sută în august, pe fondul decelerării creșterii prețurilor alimentelor și al continuării descreșterii dinamicii prețurilor energiei, contrabalansate doar parțial ca impact de scumpirea combustibililor și medicamentelor.

În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accelerat scăderea în primele două luni ale trimestrului III, coborând ușor sub nivelul prognozat, la 12,0 la sută în august, de la 13,5 la sută în iunie. Evoluția este atribuibilă în principal efectelor de bază dezinflaționiste, descreșterii cotațiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, și măsurii de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază. Ea reflectă însă și o temperare a influențelor de sens opus decurgând din transferarea treptată asupra prețurilor de consum a costurilor crescute ale firmelor, îndeosebi a celor salariale, în condițiile rezilienței cererii pe anumite segmente, precum și din evoluția prețurilor de import.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) s-a situat la 9,3 la sută în luna august, nivel similar celui consemnat în iunie 2023. Totodată, rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza IAPC s-au redus în august la 13,2 la sută și la 11,8 la sută, de la 14,2 la sută, respectiv 12,5 la sută, în iunie, rămânând inferioare celor prevalente în regiune și în țările baltice.

Activitatea economică și-a accelerat creșterea în trimestrul II 2023 la 0,9 la sută, de la 0,5 la sută în precedentele trei luni (variație trimestrială), depășind previziunile, evoluție ce face probabilă întreruperea trendului de restrângere a excedentului de cerere agregată în acest interval.