Bolojan a semnat acordul cu Luca Niculescu și recunoaște riscurile pentru PNL: „Nu girăm acest guvern”

Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat, duminică seara, la B1 TV, că a semnat acordul cu premierul desemnat Luca Niculescu, document care stabilește condițiile în care Partidul Național Liberal va vota învestirea noului Guvern. Liderul liberal a precizat că înțelegerea este valabilă pentru următoarele două-trei luni, până la adoptarea bugetului pe 2027, și include angajamentul reducerii deficitului bugetar la maximum 5,3% anul viitor. Bolojan a recunoscut că decizia de a susține instalarea unui Guvern dominat de PSD poate provoca pierderi politice PNL, dar a avertizat că, în absența unui Executiv cu puteri depline, servicii publice esențiale riscă să rămână fără finanțare. El a lansat și noi acuzații la adresa fostului ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, pe care îl acuză că a distribuit fonduri către spitale fără să asigure finanțarea serviciilor vitale și cofinanțarea unor investiții din PNRR.

Ilie Bolojan

Bolojan confirmă semnarea acordului cu Niculescu: „Nu este un acord politic, nu este un cec în alb”

Ilie Bolojan a declarat că documentul a fost semnat cu puțin timp înaintea participării sale la emisiunea de la B1 TV și că reprezintă un angajament limitat, destinat să permită funcționarea instituțiilor statului și pregătirea bugetului pentru anul viitor.

„Am semnat exact înainte de a veni la emisiune acest acord cu domnul Luca Niculescu, premierul desemnat de președintele României, care stipulează condițiile pe care dânsul și le asumă în schimbul votului de învestitură pe care Partidul Național Liberal i l-ar acorda. Este, în fapt, un acord care stabilește condițiile tranzitorii pentru următoarele două-trei luni de zile, până la adoptarea bugetului pe anul 2027”, a declarat Bolojan.

Președintele PNL a insistat că documentul nu echivalează cu refacerea unei coaliții de guvernare și nici cu un angajament de susținere necondiționată a viitorului Cabinet.

„Nu este un acord politic, nu este un cec în alb dat acestui guvern, ci pur și simplu este un acord necesar pentru ca ordonanțele care trebuie date, de exemplu, pentru rectificările bugetare, în așa fel încât serviciile de bază să poată funcționa în perioada următoare, să poată fi aprobate în Parlament, pentru ca ordonanțele care vin în pregătirea bugetului pe 2027 să poată fi date și să fie aprobate în Parlament și, de asemenea, pentru ca bugetul pe 2027 să fie un buget care răspunde necesităților României, care păstrează România pe traiectoria fiscală pe care ne-am angajat”, a explicat premierul interimar.

Una dintre condițiile concrete ale acordului este ca deficitul bugetar să continue să scadă anul viitor.

„Una dintre clauze este să avem un deficit bugetar anul viitor în scădere și să ajungem la maximum 5,3%, ceea ce este ținta pe care România și-a asumat-o în anii trecuți”, a precizat Bolojan.

PNL a decis sâmbătă, în ședința Biroului Politic Național, să susțină învestirea Guvernului Niculescu, fără să participe la guvernare. Liberalii urmează să treacă în opoziție, în condițiile în care PSD va deține majoritatea portofoliilor ministeriale din viitorul Executiv.

Votul de învestitură este programat pentru marți, 20 octombrie, după audierile miniștrilor propuși în comisiile parlamentare.

Bolojan admite că votul pentru Guvernul Niculescu poate costa politic PNL: „Nu girăm acest guvern”

Întrebat despre nemulțumirile provocate în interiorul PNL și în rândul susținătorilor partidului de decizia de a vota un Guvern din care fac parte numeroși miniștri PSD, Bolojan a recunoscut că hotărârea poate avea consecințe electorale.

El a susținut însă că liberalii au fost obligați să aleagă între interesele politice ale partidului și riscul agravării blocajelor administrative și bugetare.

„Între responsabilitatea pe care o am de premier, ca să mă asigur că instituțiile statului de bază pot funcționa, că servicii vitale pentru cetățeni nu au probleme, și calcule politice, am preferat să optez pentru partea de responsabilitate”, a afirmat Bolojan.

Liderul liberal a insistat că susținerea învestirii nu trebuie interpretată drept un vot de încredere acordat viitorului Cabinet.

„Am considerat că între un vot de necesitate, care știm că ne poate aduce niște pierderi politice, pentru că, pe bună dreptate, o parte din susținătorii noștri nu sunt mulțumiți de acest lucru, și riscul de a intra într-o situație în care servicii de bază colapsează, cred că am luat decizia corectă pentru această țară. Și acesta este un vot, subliniez, de necesitate, nu este un vot de încredere. Nu girăm acest guvern, dar România are nevoie astăzi de un guvern cu puteri depline, pentru că altfel lucrurile se pot complica”, a declarat președintele PNL.

Bolojan a prezentat votul liberalilor drept o soluție temporară pentru depășirea crizei politice, subliniind că partidul său nu își asumă responsabilitatea pentru componența viitorului Executiv.

Bolojan acuză PSD și AUR pentru cele peste cinci luni de criză politică

Premierul interimar a reluat acuzațiile la adresa PSD și AUR, pe care le consideră responsabile pentru căderea Guvernului său și pentru prelungirea crizei politice.

„Suntem la peste cinci luni de zile de când PSD și AUR au dărâmat Guvernul, iar PSD a spart coaliția care s-a angajat anul trecut să scoată România din fundătură și să o pună pe linia dreaptă. Cu mari eforturi am reușit asta. N-avem niciun fel de vină că timp de cinci luni de zile nu s-a găsit o formulă rezonabilă pentru a se instala un guvern sau pentru că s-a spart această coaliție. Iar cei care au făcut asta n-au găsit soluții”, a susținut Bolojan.

Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis pe 5 mai 2026, printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD, AUR și PACE – Întâi România, care a întrunit 281 de voturi favorabile.

De atunci, Executivul a funcționat în regim interimar, cu atribuții limitate, în timp ce încercările de formare a unei noi majorități guvernamentale nu au dus la instalarea unui Cabinet cu puteri depline.

Bolojan a afirmat că, în această perioadă, Guvernul interimar a încercat să mențină funcționarea instituțiilor și absorbția fondurilor europene, în condițiile în care nu a putut adopta ordonanțele necesare unor noi măsuri.

„În toată această perioadă am făcut tot ce a fost omenește posibil și instituțional, neavând posibilitatea să dăm ordonanțe, neavând posibilitatea să venim cu proiecte noi, să absorbim fondurile europene. Gândiți-vă că am trecut de trei evaluări ale agențiilor de rating în această situație, să ducem lucrurile mai departe, să trecem prin problemele legate de secetă, de creșterea prețurilor la combustibil și la energie”, a explicat premierul interimar.

El a adăugat că noul Guvern este rezultatul deciziilor luate de președintele României și de PSD, dar că indiferent de formula politică, acesta va trebui să rezolve problemele bugetare acumulate.

Avertisment privind ambulanțele și spitalele: Serviciile vitale riscă să rămână fără bani

Pentru a explica de ce consideră necesară instalarea rapidă a noului Guvern, Bolojan a invocat situația finanțării unor servicii publice esențiale, în special în domeniul sănătății și al intervențiilor de urgență.

Premierul interimar a avertizat că lipsa rectificărilor bugetare ar putea avea consecințe directe asupra cetățenilor.

„Gândiți-vă că totul este bine în România până la un accident grav de circulație, ambulanțele nu pot ajunge pentru că li s-a terminat combustibilul. Sau până ce o unitate de primiri urgențe mare nu mai poate primi pacienți pentru că nu au fost plătiți oamenii de acolo, pentru că nu au materiale, pentru că nu au consumabile sau pentru că nu poate funcționa aparatura”, a declarat Ilie Bolojan.

Potrivit acestuia, unele instituții au primit, la începutul anului, alocări bugetare insuficiente pentru a funcționa până în luna decembrie.

Bolojan a invocat și creșterea prețurilor la combustibili, pe fondul conflictului din Golf, susținând că aceasta a majorat cheltuielile serviciilor de intervenție.

„Gândiți-vă la ambulanțe sau la serviciile care țin de zone unde se folosește într-o măsură mare combustibilul. Inspectoratul pentru Situații de Urgență, pompierii care intervin în diferite locuri. Ca efect al creșterii prețurilor la combustibil după începerea războiului din Golf, cu 20-30%, bugetele alocate acestor unități nu mai pot ajunge până la final de an. Și atunci nu ne putem permite să riscăm într-o astfel de situație”, a afirmat premierul interimar.

În opinia sa, aceste probleme nu pot fi rezolvate integral fără un Guvern cu puteri depline, care să poată adopta actele normative necesare rectificării bugetului.

Acuzații la adresa lui Rogobete: „Ori iresponsabilitate, ori un lucru făcut premeditat”

O parte importantă a intervenției lui Ilie Bolojan a vizat modul în care a fost gestionat bugetul Ministerului Sănătății, în mandatul lui Alexandru Rogobete.

Liderul PNL a susținut că unele unități de primiri urgențe au primit pentru 2026 alocări mult mai mici decât în anul precedent, deși exista deja experiența unor cheltuieli mai mari decât cele prevăzute inițial.

El a dat exemplul Unității de Primiri Urgențe de la Spitalul Floreasca din București.

„La unitatea de primiri urgențe de la Floreasca, care este cea mai mare unitate din România, în 2025 au avut 10 milioane de lei aproximativ alocare. Au terminat anul cu o suplimentare care a depășit la final 15 milioane. Acum li s-au alocat la început 5 milioane. Deci s-a alocat jumătate din 2025. Deși știai că nici atunci cât s-a alocat a trebuit făcută rectificare, înseamnă ori iresponsabilitate, ori un lucru făcut premeditat”, a afirmat Bolojan.

Premierul interimar a susținut că subfinanțarea unor cheltuieli esențiale poate reprezenta inclusiv o metodă de a pune presiune pentru obținerea unor fonduri suplimentare la rectificările bugetare.

„Este o tehnică făcută de unele ministere și de unii primari, să nu ne ascundem, de a lăsa cheltuieli vitale pe ultimele luni descoperite pentru a putea pune presiune”, a declarat Bolojan.

Afirmațiile premierului interimar vin în contextul unui schimb de acuzații cu Alexandru Rogobete, propus să revină la conducerea Ministerului Sănătății în Guvernul Luca Niculescu.

Rogobete a respins anterior acuzațiile de iresponsabilitate sau de subfinanțare premeditată a serviciilor de urgență. Acesta a declarat, sâmbătă, că Ministerul Sănătății a solicitat aproximativ 650 de milioane de lei pentru acest domeniu, dar a primit circa 460 de milioane de lei, în contextul constrângerilor bugetare.

Fostul ministru a susținut, de asemenea, că execuția bugetară a UPU Floreasca pentru întregul an 2025 a fost de aproximativ 10 milioane de lei, cifră diferită de cea prezentată de Bolojan.

Bolojan: Rogobete a distribuit bani către spitale înainte de plecare și a lăsat investițiile fără cofinanțare

Întrebat despre explicațiile oferite de Alexandru Rogobete privind fondurile insuficiente primite de Ministerul Sănătății, Bolojan a susținut că responsabilitatea ministrului era să prioritizeze cheltuielile esențiale.

„Banii pe care îi primește un minister sunt rezultatul discuțiilor cu Ministerul de Finanțe, pe baza banilor pe care îi are țara. După ce îi primește, este obligația acelui ministru să aloce sumele necesare pentru serviciile vitale și, în condițiile în care îi rămân bani, să facă alte lucruri”, a declarat premierul interimar.

Acesta l-a acuzat direct pe Rogobete că a ales să distribuie fondurile către alte programe și spitale, fără să asigure mai întâi finanțarea serviciilor de bază.

„Ce a făcut Ministerul Sănătății în loc să aloce aceste servicii vitale? Au luat bani, i-au dus pe alte programe, i-au dus într-o zonă de distribuire către spitale și domnul Rogobete a avut grijă ca, cu câteva zile înainte de a pleca din funcția de ministru, să distribuie toți acești bani către spitale. Bun, n-ar fi o problemă dacă ar fi avut alocările pentru aceste servicii de bază”, a afirmat Bolojan.

Premierul interimar a mers mai departe și a susținut că modul de distribuire a fondurilor a afectat inclusiv investițiile în spitale finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

„A lăsat bugetele din PNRR fără cofinanțare, s-au oprit lucrările la spitalele care erau finanțate din PNRR și, sigur, s-a inaugurat cu pompă spitalul de la Bistrița. Se va inaugura spitalul din București, de la Nasta. Dar a trebuit să dăm câteva sute de milioane imediat după aceea, pentru că constructorii s-au retras de pe șantier”, a afirmat Bolojan.

El a susținut că aceste situații demonstrează consecințele unei gestionări deficitare a bugetelor destinate investițiilor și serviciilor publice esențiale.

„Asta înseamnă când te joci cu niște bugete de bază. Dar aceasta este o problemă secundară astăzi. Problema principală este că aceste servicii, dacă nu se face o rectificare de buget, nu pot funcționa”, a avertizat premierul interimar.

Bolojan avertizează în privința promisiunilor de majorare a pensiilor: „Marja de mișcare nu este foarte mare”

Premierul interimar a fost întrebat și despre posibilitatea respectării țintei de deficit de 5,3% în 2027, în condițiile în care viitorul Guvern are în vedere măsuri sociale, inclusiv indexarea pensiilor.

Jurnalista a menționat două scenarii de indexare, de 5% și 7%, cerându-i lui Bolojan să explice cum ar putea fi compatibile aceste majorări cu reducerea deficitului.

Liderul PNL a evitat să se pronunțe explicit asupra procentelor, dar a lansat un avertisment privind promisiunile care nu au acoperire bugetară.

„Am spus de mai multe ori în aceste luni că unul dintre cele mai periculoase lucruri pe care le poate face lumea politică din România este să facă promisiuni fără acoperire. Și am evitat în toată această perioadă să fac astfel de promisiuni. Le-am spus oamenilor adevărul, chiar dacă de multe ori nu suna bine”, a declarat Bolojan.

Potrivit acestuia, spațiul de manevră al viitorului Cabinet este limitat de nivelul datoriei publice și de cheltuielile tot mai mari cu dobânzile.

„Pentru orice om care înțelege situația României, marja de mișcare a viitorului Guvern al României, indiferent care ar fi el, nu este foarte mare. Din cauza faptului că noi ne-am împrumutat accelerat după 2020, am crescut gradul de îndatorare a României cu o viteză mult prea mare, ceea ce a făcut ca sume importante din bugetul național să trebuiască să le dedicăm plății dobânzilor”, a explicat premierul interimar.

România plătește dobânzi de 60 de miliarde de lei anual, susține Bolojan: „Cât bugetul Educației”

Ilie Bolojan a atras atenția asupra costurilor ridicate ale datoriei publice, despre care a afirmat că absorb anual o sumă comparabilă cu bugetul Educației.

„Gândiți-vă că noi plătim dobânzi de peste 3% din PIB-ul României, adică de 60 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă o alocare cât bugetul Educației din România. Deci doar dobânzile pe care le plătim într-un an de zile înseamnă bugetul Educației”, a declarat Bolojan.

În aceste condiții, premierul interimar a susținut că reducerea deficitului reprezintă o necesitate pentru evitarea acumulării unor costuri și mai mari în anii următori.

„Dacă nu ne ducem pe ținta de scădere de deficit, indiferent cine va veni, situația nu poate decât să se complice. Pentru că aceste împrumuturi funcționează ca un bulgăre de zăpadă care se acumulează. Trebuie să ai împrumuturi tot mai mari ca să plătești dobânzile, să plătești ratele la datorie”, a afirmat acesta.

Bolojan a arătat că problemele bugetare ale României sunt amplificate de contextul internațional, invocând efectele războiului din Ucraina, conflictul din Golf și creșterea dobânzilor la care se împrumută guvernele.

„Contextul internațional nu este unul favorabil. Pe de o parte, avem efectele războiului atât din Ucraina, cât și celui din Golf. Avem criza datoriilor guvernamentale, creșterea dobânzilor la care se împrumută toate guvernele lumii și aceste lucruri ne afectează și pe noi”, a explicat premierul interimar.

Bolojan avertizează că promisiunile neonorate pot consolida votul antisistem

În finalul explicațiilor sale privind situația economică și perspectivele viitorului Guvern, Ilie Bolojan a insistat asupra necesității unei comunicări realiste în privința măsurilor economice și sociale.

Premierul interimar a susținut că Executivul condus de Luca Niculescu va trebui să evite promisiunile care nu pot fi îndeplinite, pentru a nu accentua neîncrederea populației în instituțiile statului.

„Acest guvern, care este rezultatul deciziilor președintelui României și ale Partidului Social-Democrat, care ar putea apărea de săptămâna viitoare, va trebui, într-adevăr, să găsească soluțiile și cel mai corect este să le spui oamenilor adevărul”, a declarat Bolojan.

Liderul liberal a avertizat că neîndeplinirea angajamentelor asumate în fața populației poate avea inclusiv consecințe politice.

„Dacă creezi așteptări care nu pot fi onorate, nu faci decât să generezi nemulțumire, nu faci decât să generezi îngrijorare pentru investitori și nu faci decât să creezi în continuare un sentiment de neîncredere al cetățenilor și să consolidezi un vot antisistem. Asta este de evitat”, a afirmat premierul interimar.

Declarațiile lui Ilie Bolojan vin cu două zile înaintea votului de învestitură pentru Cabinetul Luca Niculescu, într-un moment în care PNL se pregătește să treacă în opoziție, după ce a acceptat să contribuie la instalarea unui Guvern în care PSD va avea un rol central.

Înțelegerea semnată duminică între Bolojan și Niculescu stabilește, potrivit liderului PNL, cadrul temporar pentru adoptarea măsurilor bugetare urgente și pregătirea bugetului pe 2027, fără a reprezenta un angajament de susținere politică necondiționată a viitorului Executiv, potrivit știripesurse.