BOMBĂ! SE ANUNȚĂ MARELE CUTREMUR: CCR decide soarta completelor de judecată de la TOATE instanțele!

Stați cu ochii pe Curtea Constituțională a României! De acolo ar putea veni în următoarele luni o veste epocală, de natură să provoace un uriaș cutremur prin constatarea compunerii nelegale a tuturor completelor de judecată, pe motiv că judecătorii sunt puși cu mâna și nu desemnați aleatoriu. Astfel, ceea ce a stabilit CCR prin Decizia nr. 685/2018 privind Completele de 5 judecători de la ICCJ poate deveni litera de lege pentru absolut toate completele din țară.

Totul a început pe 12 februarie 2019, când judecătorii Alexandru Șerban a fost membru CSM, și Costel Cristinel Ghigheci, de la Secția Penală a Curții de Apel Brașov, au admis solicitarea unui inculpat privind sesizarea CCR în legătură cu excepția de neconstituționalitate a articolului 41, alineatul 2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, potrivit căruia „componentă secțiilor și completelor specializate se stabilește de colegiul de conducere al instanței, în raport cu volumul de activitate, țînându-se seama de specializarea judecătorului”. Inculpatul invocă încălcarea nu doar a Constituției, ci și a articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, privind dreptul la un proces echitabil.

Excepția de neconstituționalitate vizează și art. 68 alin. 2 din Codul de procedura penală, care stipulează că „abținerea sau recuzarea judecătorului care face parte din completul de judecată se soluționează de un alt complet de judecată”. Aceasta întrucât în luna ianuarie, inculpatul a încercat fără succes recuzarea judecătorilor Șerban și Ghigheci.

Mai precis, inculpatul Florin Natu (judecat în dosarul nr. 20705/197/2016) a cerut sesizarea CCR cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor:

- art. 68 alin. 2 din Codul de procedura penală, în raport cu dispozițiile art. 1 alin. 5, art. 124 și art. 126 alin. 2 din Constituția României;

- art. 41 alin. 2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, în raport cu dispozițiile art. 1 alin. 5, art. 21 alin. 3, art. 73 alin. 3 lit. l și art. 126 alin. 2 din Constituția României, precum și în raport cu dispozițiile art. 6 par. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

O eventuală constatare de către CCR a neconstituționalității art. 41 alin. 2 din Legea nr. 304/2004 va provoca un uriaș cutremur. Practic, prin admiterea excepției de neconstituționalitate CCR ar confirmă compunerea nelegală a tututor completelor de judecată, care nu sunt alcătuite aleatoriu, judecătorii fiind pus cu mâna, în acest caz de către colegiul de conducere. De altfel, chiar CCR a explicat, în decizia prin care a constatat nelegalitatea compunerii Completelor de 5 judecători ICCJ, că pentru existența garanției unui proces echitabil așa cum dosarele sunt distribuite aleatoriu, și compunerea completelor ar trebui să se facă aleatoriu: "În considerarea celor de mai sus, textul art.32 din Legea nr.304/2004 reprezintă o garanție aferentă imparțialității obiective a instanței, parte a dreptului la un proces echitabil. Între aceste garanții se înscrie caracterul aleatoriu atât al distribuirii cauzelor în sistem informatic, cât și al compunerii completului de judecată instituit prin lege. (...) Astfel, atunci când legiuitorul constituțional se referă la compunerea instanței supreme – noțiune autonomă folosită de Constituție - nu are în vedere numărul total de judecători al acesteia, ci organizarea și compunerea secțiilor, secțiilor unite, completurilor de judecată care realizează funcția să jurisdicțională".

Importanta deciziei Curții de Apel Brașov a fost subliniată și de avocatul Adrian Toni Neacșu, acesta explicând că demersul vizează modalitatea de compunere a completelor la instanțele din țară: "La 12.02.2019 CĂ Brașov a sesizat prin încheiere Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea prevederilor din Legea nr. 304/2004 privind modalitatea de constituire a completelor de la curțile de apel și celelalte instanțe obișnuite, în sensul că repartizarea judecătorilor în complete nu se realizează aleatoriu".

Iată minuta CA Brașov privind admiterea solicitării de a fi sesizată CCR:

„În temeiul art. 29 alin. 4 din Legea nr. 47/1992 dispune sesizarea Curții Constituționale a României:

- cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 68 alin. 2 din Codul de procedura penală, în raport cu dispozițiile art. 1 alin. 5, art. 124 și art. 126 alin. 2 din Constituția României, și

- cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 41 alin. 2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, în raport cu dispozițiile art. 1 alin. 5, art. 21 alin. 3, art. 73 alin. 3 lit. l și art. 126 alin. 2 din Constituția României și cu dispozițiile art. 6 par. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Pronunțată în ședința publică, azi 12.02.2019. În vederea administrării probelor propuse și incuviintate de către instanța, acordă termen de judecată la dată de 14.03.2019, sala 201, ora 12,00”.

Prezentăm dispozițiile legale criticate:

- art. 68 alin. 2 CPP: „Abținerea sau recuzarea judecătorului care face parte din completul de judecată se soluționează de un alt complet de judecată”;

- art. 41 alin. 2 din Legea nr. 304/2004: „Componentă secțiilor și completelor specializate se stabilește de colegiul de conducere al instanței, în raport cu volumul de activitate, țînându-se seama de specializarea judecătorului”, potrivit luju.ro.