Bucata românească din autostrada Mării Negre va costa 2,7 miliarde euro
Bucata românească din autostrada Mării Negre va costa 2,7 miliarde euro
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestMinistrul transporturilor:
Ministrul transporturilor:
Ministerul Transporturilor vrea să construiască o nouă autostradă, care va face parte din Autostrada Inelară a Mării Negre, un proiect cu o lungime de aproximativ 7.000 de km. Costul "bucăţii" româneşti se ridică la cel puţin 2,7 miliarde de euro. "Autostrada-inel" ar urma să unească următoarele oraşe: Istanbul, Samsun şi Trabzon (Turcia), Batumi şi Poti (Georgia), Novorossiisk, Rostov-pe-Don, Taganrog (Rusia), Mariupol, Odesa (Ucraina), Chişinău (Moldova), Bucureşti, Haskovo (Bulgaria). Apoi, inelul va fi închis trecând prin Edirne (Turcia) şi ajungând din nou la Istanbul. O prelungire a autostrăzii va ajunge până la Komotini şi Alexandroupolis (Grecia). Tronsonul care va străbate România are două variante, una principală şi una alternativă, reiese din datele puse la dispoziţia gândul de Ministerul Transporturilor. Traseul variantei principale este Albiţa (graniţa României cu Republica Moldova) - Focşani - Ploieşti - Bucureşti - Giurgiu, cu o lungime totală de 456,8 km. Valoarea totală a investiţiei, calculată de Ministerul Transporturilor, pentru acest traseu este de 11.679,08 milioane lei, echivalentul a 2,7 miliarde euro. Varianta alternativă, având o lungime de 622 de km, cuprinde Albiţa - Focşani - Ploieşti - Bucureşti - Constanţa, iar valoarea totală a investiţiei ar fi de 13.662,18 milioane lei, adică 3,17 miliarde euro. În România, finanţarea secţiunilor autostrăzii va fi asigurată de la bugetul de stat sau prin parteneriat public privat (PPP). "O autostradă care să unească litoralul tuturor statelor de la Marea Neagră va fi mereu pe lista de priorităţi a României având în vedere importanţa pe care ţara noastră o acordă acestui spaţiu. Proiectul Autostrăzii Inelare a Mării Negre nu este doar unul viabil economic, ci absolut necesar pe termen mediu", a declarat ministrul, conform gândul.info.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News