Ce analize de sânge uzuale trebuie să le facem copiilor?

Conform legii 91 din 2014, reglementată prin HG nr. 576/2015, părinții pot solicită angajatorilor câte o zi o zi liberă pentru îngrijirea sănătății fiecărui copil și pentru a-i duce la medic, în vederea efectuării de analize de sânge uzuale; pentru această, unul dintre părinți trebuie să facă o cerere cu două săptămâni înainte, scrie doc.ro.

De la un număr de trei copii în sus în familie, se mai adaugă câte o zi liberă cu acest scop, iar consultația o face în principal medicul de familie, care poate indică și analize suplimentare.

Deși este aproape imposibil să te încadrezi într-o singură zi și cu recoltarea, interpretarea analizelor, mai ales dacă se impun și alte investigații în urmă consultului, totuși ziua liberă acordată prin lege este mai bună decât deloc, mai ales că sunt părinți care nu i-au făcut niciodată copilului analize de sânge sau nu i-au măsurat tensiunea.

În plus prin discuția cu medicul pediatru sau de familie, părinții află diverse date importante despre sănătatea și dezvoltarea copilului lor, chiar dacă vorbim de lucruri de baza, de la greutate, înălțime, până la valori identificate prin analize de sânge și pot interveni prompt, dacă este cazul.

Iată cele mai importante analize uzuale care se fac la copilul sănătos:

Hemoleucogramă și analize de sânge

Sunt indicate a fi efectuate anual. La vârstele mici copilului i se prelevează sânge din deget sau călcai, la nou-născut, mai apoi când e mai măricel, din venă de la plica cotului.

În afară hemoleucogramei complete este indicat să îi mai evaluați micuțului transaminazele, colesterolul, calcemia, glicemia, fibrinogenul și să îi faceți sumarul de urină și examenul coprologic.

Ideal ar fi să efectuați și un exudat nazal și faringian, mai ales dacă aveți un copil care răcește des și face amigdalite.

Colesterolul crescut nu reprezintă obligatoriu un risc de afectuni cardiovasculare, precum la aduti, ci el poate fi prezent în cantități ușor crescute la copil și se corectează rapid prin modificările dietei. Însă cu această ocazie se poate depista dislipidemia genetică, când valorile sunt foarte mari – chiar duble.

Pentru un tablou corect se pot analiză și alte valori ale lipidelor, mai ales dacă copilul este obez sau supraponderal și are o alimentație greșită, bogată în grăsimi, dulciuri și fast-food, întrucât instalarea aterosclerozei începe încă de la patru ani.

Tensiunea arterială

Tensiunea arterială la copii trebuie urmărită începând de la 5 ani. Dacă se suspectează a fi crescută sau există riscuri, se poate lua tensiunea copilului și la vârste mai mici.

Controlul dentar

Încă din timpul dentiției de lapte copilul trebuie dus la stomatolog care va evalua dezvoltarea dentiției copilului, eventuale carii, infecții, probleme la nivelul gingiei sau mucoasei orale. Este un bun prilej pentru “sigilarea” dinților dacă există predispoziția către carii, sau evaluarea oportunității de purtare a unor aparate dentare sau tehnici speciale de ortodonție, astfel încât copilul să ajungă la maturitate cu o dantură sănătoasă și aliniată , precum și o mușcătura corectă.

Între 13 și 18 ani

Se face atât pentru fetițe cât și pentru băieței un prim consult al zonelor genitale, pentru fete la un ginecolog, la băieți la urolog. Se evaluează dezvoltarea organelor genitale și se monitorizează în timp prin consult anual. De asemenea se informează adolescenții cu privire la viață sexuală, igienă sexuală, bolile cu transmitere sexuală. Fetițele pot face și ecografie abdominală joasă pentru a li se investiga ovarele, trompele uterine. Se poate face chiar o ecografie abdominală completă atât la fetițe cât și la băieței, pentru investigarea tuturor organelor abdominale.

Evaluarea ortopedică și a coloanei vertebrale

Copiii pot suferi de deviații ale coloanei sau probleme ortopedice diverse, pe care părinții nu le observă neapărat. Primele manifestări ale acestor afecțiuni cum ar fi scolioză apar în general în această perioada de vârstă, de aceea depistându-le în faza incipientă pot fi tratate cu succes.

Anual, unul din cinci copii români ajunge la doctor din cauza unei boli infecțioase, a unei afecțiuni respiratorii sau unui accident.