Cetățenii din România, Polonia și Grecia suportă costuri ridicate pentru sănătate

Problema subfinanțării cronice a sectorului sănătății în ultimele două decenii în statele Europei de Est È™i de Sud-Est a dus la semnificativ mai puÈ›ini ani de viață sănătoasă pentru cetățenii țărilor respective în comparaÈ›ie cu restul Europei. Această problemă a fost discutată recent la Forumul European al Sănătății Gastein (EHFG 2023), renumita conferință europeană privind politicile de sănătate.

Potrivit unui studiu prezentat în cadrul forumului È™i realizat de Institutul de Cercetări Politice, Economice È™i Sociale sub coordonarea È™tiinÈ›ifică a lui Ioannis Yfantopoulos, profesor la Universitatea din Atena, Grecia, Polonia È™i România înregistrează o finanÈ›are publică scăzută a sănătății, ceea ce duce la o povară semnificativă pentru cetățeni, relatează Money Review citat de Rador Radio Romania.

Concret, studiul precizează că:

- Pe baza macro È™i micro-analizei surselor Big Data care acoperă perioada 1960-2021, investiÈ›iile în sănătate, cheltuielile totale publice È™i cheltuielile cu medicamentele în domeniul sănătății sunt insuficiente în aceste 3 țări, în ciuda creÈ™terii economice mari înregistrate în ultimii 20 de ani.

- Procentul din PIB pentru investiÈ›iile în sănătate în țările alese pentru studiu continuă să fie sub media UE-27 (Grecia 9%, Polonia 6,5%, România 5,7% din PIB, în timp ce media UE este la 10%) È™i totodată în aceste țări se observă niveluri ridicate ale cheltuielilor private pentru sănătate din partea pacienÈ›ilor (Grecia 35%, Polonia 20%, România 19% față de media de 15,3% în UE). Acest lucru, în combinaÈ›ie cu întârzierile înregistrate în funcÈ›ionarea serviciilor de sănătate din cauza COVID-19, din cauza creÈ™terii costului vieÈ›ii, a inflaÈ›iei È™i a provocărilor geopolitice – a dus la o speranță de viață semnificativ mai mică È™i la mai puÈ›ini ani de viață sănătoÈ™i în toate cele trei țări comparativ cu restul țărilor UE, ceea ce intensifică inegalitățile socio-economice È™i de asistență medicală între Europa de Est È™i de Vest.

- Este semnificativ faptul că Grecia este asociată cu cei mai scăzuÈ›i indicatori de calitate a vieÈ›ii dintre toate statele UE, 1 din 3 greci (36%) trăind cu o calitate scăzută a vieÈ›ii. Polonia se află pe locul al patrulea în clasamentul cu privire la calitatea vieÈ›ii, în timp ce oamenii din România trăiesc mai puÈ›ini ani de viață sănătoasă (59,9 ani) comparativ cu restul UE (64 de ani).

- Cetăţenii acestor state prezintă multimorbiditate (se observă că 6 din 10 persoane din Polonia suferă de multimorbiditate), precum ÅŸi mari nevoi medicale nerezolvate (28% din populaÅ£ia Greciei, 21% din România ÅŸi 12% din Polonia raportează că au nevoi nerezolvate în privinÈ›a sănătății ) care se amplifică în timp.

Studiul „Impactul subfinanțării în ceea ce priveÈ™te medicamentele È™i serviciile de sănătate: cazurile Poloniei, României È™i Greciei” a fost prezentat în secÈ›iunea specială intitulată „Sisteme de sănătate în criză – cazul statelor europene de la periferie” È™i evidenÈ›iază nevoia de a se lua urgent măsuri pentru remedierea inegalităților în materie de sănătate între cetățenii statelor europene de la periferie È™i restul Europei.
Concret pentru Grecia, analiza arată o subfinanÈ›are semnificativă a sistemului public de sănătate în comparaÈ›ie cu restul statelor Uniunii Europene, precum È™i o scădere semnificativă a cheltuielilor cu sănătatea publică, ce este compensată de o creÈ™tere corespunzătoare a cheltuielilor private. Trecerea costurilor din sectorul public către buzunarele cetățenilor greci a pus o povară suplimentară asupra gospodăriilor greceÈ™ti, creând niveluri ridicate de cheltuieli catastrofale.

Reducerile de mai sus ale cheltuielilor publice au afectat în mod inevitabil accesul la serviciile de sănătate, crescând nevoile nerezolvate de asistență medicală, Grecia figurând drept una dintre țările UE-27 cu cea mai mare creÈ™tere a nevoilor de sănătate nerezolvate. În plus, Grecia este asociată cu cei mai scăzuÈ›i indicatori de calitate a vieÈ›ii dintre toate statele UE, 1 din 3 greci (36%) trăind cu o calitate scăzută a vieÈ›ii. Ioannis Yfantopoulos, profesor la Universitatea din Atena, a declarat: „Criza economică de zece ani, cele 3 memorandumuri de salvare financiară a țării È™i apoi criza epidemiologică de COVID-19, au afectat semnificativ subfinanÈ›area sistemului de sănătate din Grecia. FinanÈ›area de stat pentru sănătate în Grecia nu trebuie văzută ca o risipă de resurse publice, ci ca o oportunitate de a investi în sănătatea populaÈ›iei, adică în capitalul uman al economiei noastre”, a mai spus Yfantopoulos, scrie stiripesurse.ro.