Cine a încălcat legea tăcerii și s-a spovedit în fața procurorilor despre caracatița din Portul Constanța
Cine a încălcat legea tăcerii și s-a spovedit în fața procurorilor despre caracatița din Portul Constanța
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestDNA București a declanșat o operațiune la mai multe societăți care activează în Portul Constanța. Potrivit informațiilor noastre, procurorii DNA au efectuat percheziții și la mai multe locuințe, printre care și cea a șefului Organizației Municipale PSD Constanța, Ion Dumitrache, de pe bulevardul Mamaia, dar și la domiciliile așa zisei grupări ai vameșilor, printre care Alin Pilcă, Eugen Bogatu și Marius Făinărea. Percheziții au fost și la Eforie, Năvodari, București, Dâmbovița și la 41 de firme din Port. Aceștia sunt acuzați de fapte de corupție, luare și dare de mită și abuz în serviciu, dar și operațiuni financiare și comerciale incompatibile cu statutul, dar mai ales exercitarea influenței de către politicieni pentru a obține avantaje personale. Printre primii de pe linia șpăgilor este și afaceristul Ion Dumitru care a decis să rupă tăcerea și a stat de vorbă cu procurorul de caz despre contractele cu portul Constanța.
Mai precis, dosarul ajuns pe masa magistraților de la Tribunalul București și Curtea de Apel București scoate la iveală „legea tăcerii„ adoptată fără discuții prealabile de către mare parte dintre persoanele cu funcții publice, oameni de afaceri sau omul politic ridicați și aduși de către anchetatorii DNA la audieri.
În fața procurorilor de caz toți aceștia au recurs la dreptul la tăcere în ciuda prezentării unor probe elocvente și evidente care ar fi impus în ultimă instanță minimale explicații.
Potrivit datelor din dosarul de la instanță consultate de autorul acestui material Petrică Buduru, fost om de fotbal și actual afacerist, Cătălin Crețu, afaceriști Jean Tucan și consilierul directorului general al C.N. Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța, Cătălin Viorel Cristea s-au prevalat de dreptul la tăcere.
Alături de ei și afaceriștii Vasile Costea și Daniel Liliac au optat să tacă în fața anchetatorilor anticorupție. Tăcuți în fața filmărilor sugestive cu pungi cu bani dați mită au rămas și Eugen Bogatu, Aurelian Cătălin Pilcă, Marius Stamat și polițistul Ionuț Voinescu.
Afaceristul Ion Dumitru „a rupt tăcerea”
Unul dintre cei aduși în fața anchetatorilor, afaceristul Ion Dumitru a decis să rupă tăcerea și a stat de vorbă cu procurorul de caz. El a povestit despre afacerea administrată și felul în care proceda în relațiile cu contractele cu portul Constanța.
„ Administrez în drept și în fapt societățile SEA CONTAINER SERVICES SRL; SEA CONTAINER SHIPPING & LOGISTICS SRL și administrez doar în fapt societatea AIR & SEA CONTAINER SHIPPING SRL. Aceste societăți fac parte simbolic din grupul de societăți SEA CONTAINER GROUP.
Fiecare dintre aceste societăți au directori generali care le coordonează activitatea operativă. Eu mă ocup mai mult de partea financiară.
Societatea SEA CONTAINER SERVICES SRL are ca director general pe numitul GÎRLEANU DANIEL REMUS. Societatea SEA CONTAINER SHIPPING & LOGISTICS SRL are ca director pe numitul ELDIS MURAT. Societatea AIR & SEA CONTAINER SHIPPING SRL are ca director pe numitul BUDEI SORIN.
În activitatea de conducere a societății SEA CONTAINER SERVICES SRL sunt implicați directorul general GÎRLEANU REMUS-DANIEL și directorul executiv MANEA VALENTIN, iar la întâlnirea lunară a acționariatului eu prezint rezultatele economice pe acea lună.
Întrebare organ de urmărire penală: Vă consultați cu asociații în ceea ce privește angajarea societății în raporturile juridice cu CN APM CT SA? Cine ia deciziile în acest sens?
Răspuns: În general mă consult și cu ceilalți directori care coordonează cele trei societăți din cadrul grupului SEA CONTAINER GROUP. Ceilalți directori sunt GÎRLEANU DANIEL REMUS, MANEA VALENTIN și ELDIS MURAT. Deciziile sunt luate în general de directori și lunar atunci când se face întâlnirea cu acționarii, se discută problemele nerezolvate de către directorii generali. Aceștia vin către mine și mă întreabă soluții iar eu le ridic în acționariat.
Întrebare organ de urmărire penală: Menționați ce funcții sau ce rol au numiții PILCĂ AURELIAN-CĂTĂLIN, FĂINAREA MARIUS, BOGATU EUGEN și GÎRLEANU REMUS-DANIEL în coordonarea GRUPULUI/societății?
Răspuns: Pilcă Aurelian Cătălin, Făinarea Marius, Teșeleanu Iulian și Bogatu Eugen îndeplinesc funcția de acționari cu 25% fiecare în toate cele trei societăți sus-menționate. Nu știu exact dacă sunt acționari direct sau prin soțiile lor sau alte rude. Mai multe detalii cunoaște jurista mea. Cred că aceștia sunt trecuți în statul de plată în funcția de consilieri. Precizez că în ședința lunară participă și aceștia la luarea deciziilor mari.
Întrebare organ de urmărire penală: Ce contracte aveți în derulare cu CN APM SA CT? Ce bunuri imobile din patrimoniul CN APM CT SA utilizează în prezent SEA CONTAINER SERVICES SRL sau celelalte firme din grupul SEA CONTAINER?
Răspuns: Referitor la relația cu CNAPM SA, precizez că am concesionat de la aceștia o platformă betonată de aproximativ 75.000 mp, pe durata de 50 ani. Cu aceștia mai am un contract prin care am închiriat de la ei un teren de aproximativ 20.000 mp pe care am amplasat o platformă și un depozit de marfă. De la aceștia am închiriat în plus, o platformă de 37.000 mp denumită DYNALOG până în 2039, dar nu știu exact data.
Cu portul mai am în derulare un contract de chirie de 10 ani pentru o suprafață de teren de 22.500 mp, urmând a finaliza investiția de 2 milioane euro până la sfârșitul anului 2025.
Mai am un contract de închiriere pentru utilizare a danei 119, pentru 72 de ore pe săptămână. Precizez că dana 120 este arondată terenului DYNALOG, deci am un contract și cu privire la aceasta prin prisma DYNALOG.
Întrebare organ de urmărire penală: Ați avut discuții cu reprezentanți ai CN APM, oficiale sau neoficiale, legate de bunuri din patrimoniul CN APM SA Constanța, oportunitatea închirierii sau atribuirii lor în orice formă, prelungirea unor contracte, în perioada septembrie 2024 – prezent? Menționați prin intermediul cărei societăți urmăreați obținerea lor în folosință?
Răspuns: Precizez că am avut discuții cu MIHAI TEODORESCU – director general al CNAPM SA, ocazie cu care i-am spus că am nevoie să reiau contractul de 72 de ore pe care l-am avut la dana 119. Acesta mi-a spus că va analiza solicitarea mea. Mai departe a venit la mine la birou un domn care s-a recomandat ALEX (al doilea nume nu mi-l amintesc) și mi-a spus că este consilierul directorului general și m-a întrebat ce contrat am avut la dana 119. Am chemat jurista societății și aceasta a adus contractul cu obiectul pe care îl avusesem anterior cu CNAPM, ba mai mult, i-am dat lui ALEX o copie a acelui contract pentru a îi servi ca model. ALEX mi-a spus că urmărește repunerea în funcțiune a acestui contract așa cum am solicitat eu, respectiv cele 72 de ore prevăzute în contractul inițial.
După 5-6 zile ALEX a venit la mine la birou cu ciornă – model de contract dar nu mi-a convenit acesta din cauză că nu avea forma celui inițial, respectiv nu prevedea expres exploatarea timp de 72 de ore pe săptămână a danei 119.
După aproximativ o săptămână ALEX a venit din nou la mine cu o ciornă – model de contract și nici de această dată nu am fost mulțumit, tot din cauză că nu erau prevăzute cele 72 de ore din contractul inițial”, s-a confesat Dumitru anchetatorilor.
A povestit nonșalant despre șpăgile date
„L-am întrebat pe ALEX ”poți să faci, sau nu poti faci?”. El mi-a răspuns că face tot posibilul să rezolve, iar eu i-am spus că dacă va rezolva, va primi suma de 50.000 de euro de la firmă, dar eu reprezint firma. Mai exact ”Rezolv-o și îți voi aduce suma de 50.000 de euro”. După aproximativ o săptămână de la ultima discuție, ALEX mi-a adus contractul într-o formă care îmi convenea, fiind cuprinse cele 72 de ore.
Precizez că în noiembrie sau decembrie 2024, ALEX m-a chemat spre un restaurant dinspre stațiunea OLIMP. Pe gestionar îl cheamă ”BRICEAG”. La acea locație ALEX, fără a intra în restaurant, a deschis ușa mașinii sale, i-am pus un plic cu 50.000 de euro în mașină și am plecat. I-am remis această sumă de bani pentru că m-a ajutat să reobțin contractul inițial care se oprise pe nedrept din punctul meu de vedere.
După acest moment am încheiat discuția în ceea ce privește dana 119.
Precizez că urmăream obținerea danei 119 pentru societatea SEA CONTAINER SERVICES SRL, unde aveam 3 macarale și acestea trebuiau să lucreze.
Întrebare organ de urmărire penală: Ce cunoașteți legat de dana 120 din Portul Constanța? Ați formulat cereri legate de obținerea acesteia reprezentanților CN APM CT SA? Dacă da, menționați cu cine ați discutat în concret.
Răspuns: Aflasem despre faptul că Portul Constanța va cumpăra spațiul aferent și dana 120 de la CFR. CFR avea ieșire la dana 120 și acolo se desfășura activitatea unei linii RO- RO, între Georgia și Constanța.
Nu știam ce se va întâmpla și tot în ideea securizării spațiului de lucru aferent danei 120, întrucât operam linia RO-RO de acolo, l-am rugat pe ALEX să discutăm despre ce se va întâmpla cu acest spațiu.ALEX a spus că o să mă informeze în legătură cu ce destinație va avea suprafața asta și ce variante pot fi.
Văzând că ALEX m-a sprijinit în problema cu dana 119, i-am dat acestuia de două ori câte 25.000 de euro, în luna ianuarie 2025 pentru a putea să continui activitatea în dana pe care CFR o preda către CNAPM. Momentan nu știu care este stadiul danei 120. Precizez că am făcut acest demers tot pentru societatea SEA CONTAINER SERVICES SRL.
Întrebare organ de urmărire penală: Au fost aduse la cunoștința consilierilor sumele remise către ALEX cu titlu de mită și descrise mai sus?
Răspuns: Decizia de a remite aceste sume de bani am luat-o singur și le-am spus acționarilor că aceste sume de bani le vor fi oprite și lor din dividendele aferente anului 2024, plătite în 2025. Aceștia au fost de acord în totalitate.
Întrebare organ de urmărire penală: Ați oferit aceste sume de bani singur sau ajutat de cineva?
Răspuns: Nu îmi aduc aminte exact când, dar îmi amintesc că o dată când i-am remis lui ALEX o sumă de bani, am fost însoțit de GÎRLEANU REMUS DANIEL. Acesta doar mi-a condus mașina și n-a știut de ce m-am întâlnit cu ALEX.”, a mai explicat afaceristul intrat în colimatorul Direcției.
„Stil mafiot” practicat și la întâlnirile cu iz penal
După un an de zile de anchetă asiduă, pe numeroase paliere, probele zdrobitoare ale corupției aproape generalizate din portul Constanța ies la iveală cu ajutorul DNA, care a reușit documentarea felului în care se rezolvă interesele oamenilor de afaceri cu ajutorul unor funcționari ai statului român.
Astfel, pe linia anchetei, DNA a surprins audio, video, cu documentație, cu mărturii și cu alte probe realitatea demersurilor infracționale derulate de numeroși oameni de afaceri în angrenajul cărora au intrat implicit funcționari dar și persoane din sfera politică.
În dosarul ajuns pe masa Tribunalului București se detaliază unul dintre momentele la care se puneau la cale afaceri cu iz penal, se devoalau interese și se vehiculau sume colosale de bani pentru dirijarea unui proiect.
Pregătirea unei întâlniri „Mafia style„
Înainte de discuțiile din 29 august 2024 consilierul directorului general al C.N. Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța, Viorel Cristea a venit la investigatorului cu identitatea atribuită iar cel din urmă l-a întrebat cum rămâne cu întâlnirea cu Costea Vasile, ocazie cu care Cristea Viorel i-a înmânat un bilețel pe care scria: dn” ET 5, ora 21, fără telefon, UBER, BOLT, Mamaia nr, 231”.
De asemenea, i-a mai dat trimisului DNA un bilețel scris de el și pe care erau consemnate patru subiecte de discuție: “dana 99, dana 10-12 Midia (modificare soluție tehnică), 12.000.000 lei, drum, A3.”Consilierul i-a spus colaboratorului DNA că primul bilețel i l-a dat omul de afaceri Vasile Costea în ziua precedentă.
„În aceeași zi, investigatorul cu identitate atribuită și Cristea Viorel au discutat inițial separat, după care au fost împreună în biroul lui Florin Chirilă, unde au vorbit despre un drum de legătură în lungime de aproximativ 200 metri cu privire la care Florin Chirilă a spus că documentația este aproape gata și urmează a fi prezentată în Consiliul Tehnico-Economic al CN APM. Lucrările aferente acestui drum reprezintă unul dintre contractele pentru a cărui atribuire Costea Vasile a promis o sumă de bani cu titlu de mită”, se arată în dosar.
(...) CRISTEA CĂTĂLIN-VIOREL: Lungimea… Stai că le luăm după lungime. Lungime conductor… 185 de metri …[neinteligibil]…
Colaborator: Nu e. Aia e altceva.
Cristea : Altceva… Rețea de canalizare… 235 de metri …[neinteligibil]… încep s-o iau și eu din aproape în aproape.
Colaborator: Băi, VIOREL, sigur e drum sau e vreo, vreo potecă pe undeva?
CRISTEA CĂTĂLIN-VIOREL: Nu. Nu. Păi, stai pu… stai că mergem la SF.
Colaborator : Păi la SF scrie drum.
CRISTEA CĂTĂLIN-VIOREL: Păi, drum. Unde este!? Drum, legătură est, vest …[neinteligibil]…
Colaborator : Între molul 4 și molul 5, care nu există.
CRISTEA CĂTĂLIN-VIOREL: Molul 4 și… Nu, zona de, zona de nord.
Colaborator: A! Zona de nord.
CRISTEA CĂTĂLIN-VIOREL: Zona de nord molul 4 și zona de nord. În zona de nord.
Colaborator: Păi da, dar n-are rost să faci aicea drum pietruit. Părerea mea că trebuie un pic de asfalt.
CRISTEA CĂTĂLIN-VIOREL: Păi, discuți… tre’ să discuți cu… Ăsta este SF-ul. La SF se face așa. Ăsta vine și pune SF-ul pe masă. Da. Tu ce ai zis este mai mult decât pertinent. Așa. Drumurile în general în port sunt din beton. De asfalt sunt ăstea de circulație, cum a fos… e mai mult decât pertinent. El a venit cu o soluție, după care se… ă… noi, APC-ul ca persoană juridică compartiment de specialitate venim cu opinii.
Colaborator: Cu opinii.
CRISTEA CĂTĂLIN-VIOREL: Și… Băi, băiatule, tu ai venit cu propunerea de… Nu, eu vreau aici asfalt, drept pentru care dă-mi soluția sau beton. Dă-mi soluția cu asfalt, dă-mi soluția cu beton. Domne, ai venit cu grosime de 40. Acu’…
Colaborator: Lui, lui ce i-ar fi mai bine?
CRISTEA CĂTĂLIN-VIOREL: Vorbești diseară cu el. Ai văzut. Frate, la ăsta de aicea… Ai avut timp să te uiți pe el? …[neinteligibil]…
Colaborator: Da. Da, da, m-am uitat.
CRISTEA CĂTĂLIN-VIOREL: Așa! Nu, tu te-ai uitat. El.
Colaborator: A! Eu sunt…[neinteligibil]…
CRISTEA CĂTĂLIN-VIOREL: Ai avut timp să te uiți pe el?
Colaborator: Da.
CRISTEA CĂTĂLIN-VIOREL: Bun! Eu m-am uitat pe el, am văzut că aicea e vorba de drum pietruit. Dacă te-ai uitat pe el… Dacă nu, ne mai întâlnim odată săptămâna viitoare. Uită-te pe el…
Colaborator: Da’ nu cred că s-a uitat. Fac pariu.
CRISTEA CĂTĂLIN-VIOREL: Nu știu!
Colaborator: El da… dacă a văzut suma, cred că…
CRISTEA CĂTĂLIN-VIOREL: Nu știu, ALEX, tu te întâlnești cu el. Așa! Nu, zi-mi până lunea viitoare, uită-te pe el, dă-l la ăștia, la inginerii tăi pe aicea și uite, soluția dacă e să fie beton sau asfalt sau… zi-mi ce… cum. (...)”, au discutat trimisul DNA cu „clientul„ Direcției.
Discuții fără perdea cu „șeful„ la masă
În continuare discuțiilor despre aranjamentele ofertei s-a alăturat și directorul Direcției Tehnice în cadrul C.N. Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța, Florin Laurențiu Chirilă.
Acesta a participat activ la discuțiile dintre colaboratorul DNA și consilierul Cristea.
„(…) CRISTEA CĂTĂLIN-VIOREL: FLORINACHE, nu te ținem mult.
CHIRILĂ FLORIN-LAURENȚIU: Da!
CRISTEA CĂTĂLIN-VIOREL: Cu ALEX.
CHIRILĂ FLORIN-LAURENȚIU: Așa!
CRISTEA CĂTĂLIN-VIOREL: Câteva probleme. Umpluturile din 99…
CHIRILĂ FLORIN-LAURENȚIU: Da.
CRISTEA CĂTĂLIN-VIOREL: Un grafic… un grafic de… de proiecție, ca să… ai terminat cu prietenul… subiectul pe SF? Cu…
CHIRILĂ FLORIN-LAURENȚIU: Da, tre’ să intre în… CTE.
CRISTEA CĂTĂLIN-VIOREL: Nu, nu, nu. Cu…
CHIRILĂ FLORIN-LAURENȚIU: La ce te referi?
CRISTEA CĂTĂLIN-VIOREL: La opiniile de lângă… alea de… în fară de ce ne-a zis proiectantul, opiniile de… din afara…
CHIRILĂ FLORIN-LAURENȚIU: Adică… Nu, de aici din… da!
CRISTEA CĂTĂLIN-VIOREL: Din… da. De peste tot.
CHIRILĂ FLORIN-LAURENȚIU: Le-am adunat…
CRISTEA CĂTĂLIN-VIOREL: A, le-ai centralizat?
CHIRILĂ FLORIN-LAURENȚIU: … și… Da, bineînțeles. Și se face nota pentru CTE.
CRISTEA CĂTĂLIN-VIOREL: Ok!
CHIRILĂ FLORIN-LAURENȚIU: Intră în primul CTE preliminar deocamdată și imediat după… definitiv.
CRISTEA CĂTĂLIN-VIOREL: Ok!
CHIRILĂ FLORIN-LAURENȚIU: Astăzi aștept să-mi aducă nota.
CRISTEA CĂTĂLIN-VIOREL: Cine conduce CTE-ul acuma? Tu, nu?
CHIRILĂ FLORIN-LAURENȚIU: N-a venit încă nicio decizie. Așa înțelesesem de la… MIHAI, dar nu știu.
(…) CRISTEA CĂTĂLIN-VIOREL: Dacă ești șef la CTE, să …[neinteligibil]…
(...) CRISTEA CĂTĂLIN-VIOREL: Bun. Asta… CTE preliminar cu opinii, cu neopinii. După aceea drumul a… care… de două sute de metri are, nu, drumul ăla?
CHIRILĂ FLORIN-LAURENȚIU: Ăla are două sute de metri, 150, 200 de metri… e mic, mă!
CRISTEA CĂTĂLIN-VIOREL: O sută, o sută …[neinteligibil]… Bun! Acolo te întâlnești tot cu… cu aceeași persoană, vedeți să-l… Îîî, întrebarea a fost pertinentă de ce pietruit și nu cu asfalt sau cu beton? Deasupra. Drumul ăla. [în mediul ambiental se percepe un ciocănit în ușă]
CHIRILĂ FLORIN-LAURENȚIU: Nu, mă, drumul ăla e din beton, nu e… dar …[neinteligibil]…
(…)CHIRILĂ FLORIN-LAURENȚIU: Deci, ă… Așa! Ăsta este iarăși un SF care… la fel.
CRISTEA CĂTĂLIN-VIOREL: Drumul. Drumul… …[neinteligibil]…
CHIRILĂ FLORIN-LAURENȚIU: E pentru, pentru punctele de vedere, îi dăm, îi dăm drumul.
CRISTEA CĂTĂLIN-VIOREL: Tu discuți…
CHIRILĂ FLORIN-LAURENȚIU: Ăsta este… da. Ăsta e la fază de SF.
CRISTEA CĂTĂLIN-VIOREL: La SF.
CHIRILĂ FLORIN-LAURENȚIU: Da, tot la SF este.
CRISTEA CĂTĂLIN-VIOREL: Bun! La, la SF… adică să… creeze o…
Colaborator: Păi, stai. Ai zis că e, e deja betonat.
CHIRILĂ FLORIN-LAURENȚIU: Ă… Nu, nu, nu. Nu, el acuma… ă… a fost ceva. El niciodată n-a apărut ca drum, că de aia fac SF, nu fac DALI, dar… el tot timpul a fost folosit ca drum. (…)”, au discutat cei trei interlocutori surprinși pe „banda„ DNA.
Apucături de `tip mafiot` înainte de întâlnire
În aceeași zi, se mai arată în dosarul analizat de judecătorul de la Tribunalul București, în jurul orei 21:00, investigatorul cu identitatea atribuită a ajuns la locația indicată de Costea Vasile.
Din declarația acestuia combinată cu procesul verbal de redare ulterior, a reieșit că „după ce a ajuns la locație, investigatorul cu identitatea atribuită a fost percheziționat corporal de către acesta, fiindu-i arătat că nici Vasile Costea nu poartă tehnică de înregistrare”.
Vasile Costea a zis că va scrie pe hârtie doleanțele sale și vor discuta pe marginea acestora. În continuare, a scris niște cifre pe o foaie spunând că sunt sumele pe care e dispus să le dea pentru a câștiga licitații, după cum urmează:
pentru facilitarea obținerii contractului de achiziție publică cu denumirea ”Sistematizare și acces parcare P9 și organizare de șantier (proiectare și execuție)”, având publicat anunțul de participare a promis suma de 100.000 euro;
„(...) COSTEA VASILE: Fii atent, avem aşa, noi avem aşa: una care e în lucru acuma... /
Colaborator: Da, la care se adaugă...
COSTEA VASILE: E... e una care este de 4 mil, da?
Colaborator: Da.
COSTEA VASILE: Euro. Este... şi care... la care noi am mers cu 85... da, foarte jos, că am zis că vrem să... s-o luăm.
Colaborator: Bun.
COSTEA VASILE: Da? Adică ne-am dus jos-jos. Asta este... eu... eu la asta aş merge... adică cât... cât mi-e mie bine, ca să nu săr ...[neinteligibil]...
Colaborator: Aşa...
COSTEA VASILE: ...[vorbeşte pe un ton scăzut]... 2 virgulă 5. Şi vine aici, egal... o sută. (...)”, a fost propunerea afaceristului Costea către colaboratorul DNA
Procurorii au verificat atent pe platforma electronică SEAP (www.e-licitație.ro), și au descoperit anunțul de participare nr ...., cu procedură în desfășurare, pentru contractul având denumirea „Sistematizare și Acces Parcare P9 și Organizare de Șantier (Proiectare si executie)”, cu o valoare totală estimată de 22.687.250,00 RON, conform stiripesurse.ro.
Tucan, pregătit să dea mită 200.000 de euro pentru proiectul lui din Portul Constanța
La scurt timp, au apărut și primele imagini cu rețeaua care lua șpăgi de până la 10 milioane de euro pentru a favoriza unele companii, precum cea a lui Jean Paul Tucan, fost politician și unul dintre cei mai înstăriți oameni de afaceri din Constanța. În imagini, Tucan apare cu sacoșa de bani, în mașină, bani pe care-i dă ofițerului sub acoperire.
Jean-Paul Tucan, acționar majoritar la JT Grup Oil, apare în imagini cum împarte teancuri de 100 de lei, de 500 de lei ofițerului sub acoperire. Jean-Paul Tucan este acuzat că a promis mită de sute de mii de euro și a dat o parte din bani ca să obțină avize pentru o zonă de acostare în port. Așa cum reiese din stenogramele obținute de Gândul, Tucan se lăuda cu prietenia cu primarul Constanței.
Pe timpul cât se află sub control judiciar, cei șapte inculpați trebuie să respecte o serie de obligații, între care: să se prezinte ori de câte ori sunt chemați la organul de urmărire penală, să nu depășească limita teritorială a țării, decât cu încuviințarea prealabilă a procurorului, să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanța de dispunere a controlului judiciar.
Video:
Celor șapte inculpați li s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor ce le revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
Inculpaților, respectiv suspecților li s-au adus la cunoștință calitățile procesuale, în conformitate cu prevederile 307 și 309 Cod de procedură penală. În cauză se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
15° Constanța 

.jpg)



.jpg)













.jpeg_t.jpeg)

.jpg_t.jpg)


.jpeg_t.jpeg)
