Cine verifică siguranţa operaţiunilor petroliere offshore din Marea Neagră

ACROPO, înfiinţată pe ultima sută de metri de România, sub ‘ameninţarea’ sancţiunilor UE

O nenorocire de proporţii, petrecută în anul 2010 (explozia platformei petroliere Deepwater Horizon şi deversarea de petrol în Golful Mexicului), a pus Europa în dificultate: dacă se repetă o istorie de genul, să spunem, în Marea Neagră sau în oricare altă mare a bătrânului continent? Cine şi cum va gestiona tragedia; cum poate fi prevenit un astfel de dezastru? Uniunea Europeană a gândit însă o directivă, transmisă tuturor statelor membre şi care, simplist spus, prevede înfiinţarea unor instituţii de monitorizare şi control în domeniul operaţiunilor petroliere offshore.

În România, instituţia a fost înfiinţată cam pe ultima sută de metri (2016 era anul limită), sub ameninţarea unor sancţiuni din partea UE, iar normele de funcţionare au venit şi ele târziu: la circa un an de la crearea Autorităţii Competente de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră (ACROPO). ACROPO funcţionează „în sistem de avarie”, în sensul că posturile sunt blocate, însă va fi depus un memorandum la Guvern, pentru deblocarea acestora (54 în total) şi organizarea unor concursuri.

Momentan, angajaţii ACROPO sunt contractuali, şi nu funcţionari publici (pentru că nici legea nu obligă). Preşedintele agenţiei, cu rang de secretar de stat, este Iulian Offenberg, care a declarat, în exclusivitate pentru „Replica” de Constanţa, că ACROPO este în subordinea Secretariatului General al Guvernului şi are două sedii: unul secundar, la Bucureşti, şi al doilea – cel principal – la Constanţa.

ACROPO este o autoritate publica înfiinţată în temeiul Legii nr. 165/2016 privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore – lege care reprezintă transpunerea în legislaţia naţională a Directivei 2013/30/UE a Parlamentului European şi a Consiliului Europei, din 12 iunie 2013, privind siguranţa operaţiunilor petroliere si gaziere offshore şi de modificare a Directivei 2004/35/CE. Obiectivul acestei directive constă în reducerea în măsura posibilului a apariţiei accidentelor majore legate de operaţiunile petroliere şi gaziere offshore. Totodată, se urmăreşte limitarea consecinţelor eventualelor accidente sporind astfel nivelul de protecţie a mediului marin şi a activităţilor economice de coastă împotriva poluării, a explicat Iulian Offenberg.

Structura organizatorică a ACROPO este formată din președinte cu rang de secretar de stat, doi vicepreședinți cu rang de subsecretar de stat, precum și din compartimente de inspecție, control și verificare asupra măsurilor adoptate de operatori și proprietari pentru prevenirea accidentelor majore în cadrul operațiunilor petroliere din zonele offshore și asupra legalității documentațiilor transmise de aceștia pentru efectuarea operațiunilor offshore, precum și a altor operațiuni prevăzute de lege.

A.C.

VIDEO: