Croaţia a adoptat conversia creditelor din franci. România mai aşteaptă!

Norocoşii!

Parlamentul croat a aprobat, în unanimitate, conversia în euro a creditelor denominate în franci elveţieni, ignorând ameninţările venite din partea băncilor, care au avertizat că vor contesta legea la Centrul Internaţional de soluţionare a litigiilor de investiţii (ICSID). Anunţul publicaţiei Bloomberg arată că legislaţia croată permite conversia în euro a unor credite, la data obţinerii creditelor, pentru a-i ajuta pe cetăţeni să facă faţă rambursării! Costurile conversiei vor fi suportate de bănci şi, potrivit Guvernului, aceste costuri sunt estimate la 6 miliarde de kuna (901 milioane de dolari), în timp ce Banca Centrală susţine că suma ar putea creşte până la 8 miliarde de kuna.

Mai multe bănci străine au anunţat încă de săptămâna trecută că sunt pregătite să dea în judecată Croaţia la ICSID de pe lângă Banca Mondială, dacă Guvernul de la Zagreb continuă cu planul său de conversie a creditelor. Băncile susţin că actul normativ încalcă atât legislaţia Uniunii Europene, cât şi tratatele bilaterale de investiţii semnate de Croaţia şi au cerut Guvernului de la Zagreb să deschidă un dialog în vederea găsirii unei soluţii.

Acelaşi tip de dialog se poartă în România de mai bine de un an, perioadă în care nu s-a luat nici o decizie concretă, românii care au contractat credite în franci elveţieni fiind sufocaţi de creşterea constantă şi colosală a ratelor.

Discuţiile despre conversia creditelor au început în iulie 2014, ulterior, la mijlocul lunii ianuarie a.c., cursul de schimb al francului elveţian a crescut semnificativ, când s-a consemnat un declin de peste 18% la cursul oficial anunţat de către Banca Naţională a României, ca urmare a faptului că banca centrală a Elveţiei a renunţat la plafonul de 1,2 euro pentru un franc. Concomitent, cursul a suferit fluctuaţii majore pe pieţele valutare, o serie de bănci din România ajungând, din cauza şocului de pe pieţele internaţionale, să vândă un franc elveţian chiar şi cu peste 5 lei sau la maxime de 6,5 lei, zeci de mii de români ajungând în situația de a plăti rate duble!

În luna aprilie a.c., Banca Transilvania, care a cumpărat Volksbank, a anunțat că, din 4 mai, se va realiza conversia la cursul BNR din data semnării documentaţiei în faţa notarului public. De asemenea, BT a înaintat și o reducere de 22,5% pentru clienţii care doresc conversia creditelor din CHF în lei sau în euro, la acest procent se adaugă comisionul de risc plătit efectiv de clienţi pe tot parcursul derulării creditului.

Totodată, BT anunța și „stoparea calculării comisionului de risc/administrare pentru toţi clienţii aflaţi în prezent în portofoliul Volksbank România şi care au semnat cu Volksbank România contracte de credit în valută CHF, precum şi returnarea sumelor deja plătite de clienţi în contul acestui comision, prin diminuarea creditului în sold”, iar prelungirea cu o lună a deciziei privind îngheţarea cursului CHF, până la 17 mai a.c., la nivelul din 31 decembrie 2014.

Între timp, băncile Bancpost, Piraeus şi Raiffeisen, care deţin cumulat peste 60% dintre creditele în franci elveţieni (CHF), nu intenționează să aplice o soluție globală de conversie în lei cu discount, așa cum a procedat Banca Transilvania. Cele trei bănci au anunţat că intenţionează să rezolve problema creditelor în franci elveţieni prin negocieri individuale. Proiectul legislativ referitor la revenirea la cursul istoric pentru clienţii îndatoraţi în franci elveţieni se află în sertarele Parlamentului.

Comisia de Buget şi Finanţe din Parlament dezbate proiectul conversiei creditelor din valută în lei cu mai multe variante posibile. Una dintre ele, cea a conversiei la cursul istoric, a pus pe jar întregul sistem bancar, care s-a mobilizat să oprească acest proiect. Pentru că băncile din oficiu se sesizează împotriva a orice le lezează interesele şi profiturile, parlamentarii din comisia în cauză sunt făcuţi sandwich, între bancheri şi asociaţiile de protecţie a consumatorilor.

Proiectul prevede acordarea unei şanse celor care au luat credite în valută să plătească la cursul iniţial, iar în cazul celor cu credite în franci elveţieni vorbim de o rată plătită aproape la jumătate faţă de nivelul de acum. De la începutul dezbaterilor pe marginea proiectului, mai multe declaraţii au fost aruncate în spaţiul public, fiecare după propriul interes. De exemplu, şeful Comisiei de Supraveghere, Nicolae Cinteză, a spus în octombrie 2014 că patru bănci vor da faliment dacă se adoptă cursul iniţial şi tot el a completat ulterior cu faptul că trei bănci mari vor cere Comisiei Europene să declanşeze procedura de infringement, dacă se adoptă conversia la cursul istoric.

Marius Florian VASILE