"Cu banii cui îşi face Palaz campanie electorală pe tema Cazinoului?"

Senatorul PNL Puiu Haşotti îi cere prefectului un răspuns public:

Posibil ca anunţul primarului Radu Mazăre să fie cea mai bună soluţie în privinţa Cazinoului Constanţa, şi anume vânzarea lui, spune senatorul PNL Puiu Haşotti. Însă, dacă Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului va prelua Cazinoul, pentru a-l renova şi a-l reintroduce în circuitul turistic fără a mai fi nevoie de vânzarea lui - iată o soluţie şi mai bună, comentează senatorul, însă tot el adaugă că se îndoieşte că acest lucru se va întâmpla. Liderul liberalilor din Senat, Puiu Haşotti a acordat un interviu cotidianului Replica de Constanţa, în care a explicat cum vede el lucrurile în privinţa super-judeţelor propuse de PDL, de ce nu poate exista un Ţinut Secuiesc şi a explicat care ar fi variantele în cazul în care USL ar câştiga alegerile, iar preşedintele Traian Băsescu ar refuza să nominalizeze un premier din partea Uniunii.

Reporter: Domnule Haşotti, există o emoţie legată de acele super-judeţe, acea reîmpărţire teritorială propusă de PDL, şi Ţinutul Secuiesc. Ştim că pe partea de istorie dumneavoastră cunoaşteţi foarte multe şi ne puteţi explica exact cum stau lucrurile cu Ţinutul Secuiesc. De asemenea, vrem să aflăm care este părerea dumneavoastră legată de super-judeţe.

Puiu Haşotti: Vă mulţumesc în primul rând pentru apreciere, dar eu sunt la bază arheolog. Sigur, am absolvit Facultatea de Istorie. Dar, să trecem peste asta. Chestiunea cu super-judeţele face parte din campania de reabilitare a PDL-ului şi de dinamitare a unor discuţii care ţin de viaţa cotidiană a românilor. Evident, aceste super-judeţe sunt o mare nerozie şi nu numai pentru că ele nu pot căpăta viaţă. Sigur că există în Europa regiuni mari care însă au o cu totul altă dezvoltare şi altă ambianţă istorică decât are, să spunem, regiunea noastră, cu judeţele Constanţa, Tulcea, Brăila, Galaţi, Buzău şi Vrancea. Gândiţi-vă că, pentru locuitori din judeţul Buzău, pentru a ajunge în judeţul Constanţa, le trebuie 7 ore, pentru că nu există cursă de avion Buzău-Constanţa, pentru că există drumuri foarte proaste. Gândiţi-vă, de asemenea, că există instituţii ale statului precum Poliţia, Garda de Mediu, există justiţia, cu ierarhizarea ei - tribunale, judecătorii, curţi de apel - şi, evident, te întrebi, în situaţia în care un om are de rezolvat un recurs la Curtea de Apel la Constanţa, dar există Curtea de Apel şi la Galaţi, Buzău - ce se întâmplă cu acestea? Există multe alte chestiuni care demonstrează că este imposibil să se facă aceste super-judeţe. Nu mai vorbim că, din punct de vedere istoric, un astfel de judeţ ne arată că este imposibil să alăturăm Dobrogea de sudul Moldovei sau de vestul Ţării Româneşti. Mai este încă ceva: să luăm cazul Constanţei; să spunem că pentru Constanţa există un proiect finanţat din bani europeni pentru oraşe. De ce trebuie să existe un mega-judeţ pentru ca municipiul Constanţa să poată accesa fonduri europene? De ce pentru ca o localitate, inclusiv comună, să acceseze fonduri europene trebuie să facă parte dintr-un mega-judeţ şi nu un judeţ? Pe de altă parte, existenţa unor mari lucrări, să spunem de irigaţii, nu presupune câtuşi de puţin existenţa unui mare judeţ. Pentru absorbţia fondurilor europene este nevoie ca autorităţile locale să propună proiecte finanţabile şi nu marile regiuni. Deci, este o diversiune, pentru a se abate atenţia de la realităţile cotidiene. Ceea ce ştim foarte bine cu toţii este că nici parlamentarii PDL şi nici PDL-ul nu susţin acest proiect. Lucrurile sunt mai mult decât evidente, dincolo de declaraţiile unuia sau altuia. Cum se poate duce un parlamentar PDL, din judeţul Galaţi de exemplu - domnul deputat Mircea Toader, lider al grupului PDL din Camera Deputaţilor - în faţa alegătorilor şi să le spună: "da, domnule, eu sunt de acord să dispară judeţul Galaţi şi voi să vă duceţi la Constanţa să vă luaţi aprobările"? Păi, ceea ce vă spuneam mai înainte de a începe interviul: Machiavelli a spus că "Dumnezeu a dat cuvânt omului pentru a-şi ascunde gândurile" şi de multe ori este valabilă această vorbă înţeleaptă, să nu uităm, totuşi, a lui Machiavelli. Iar acum, să vă răspund la partea cu Ţinutul Secuiesc. Din punct de vedere strict istoric, dacă aţi făcut apel la istorie, vreau să vă spun că un Ţinut Secuiesc ca atare, ca denumire, nu a existat niciodată. A existat provincia Trei Scaune. Asta este altceva. În privinţa autonomiei: aici, trebuie să spunem, cât se poate de limpede, că atâta autonomie câtă este în Harghita şi Covasna trebuie să existe şi în Constanţa şi Tulcea. În privinţa propunerii pe care a făcut-o UDMR-ul, privind trasarea altor regiuni de dezvoltare, evident, ca român, ca liberal, ca istoric, ca ce vreţi dumneavoastră, ca parlamentar în ultimul rând, nu pot fi de acord. Cum a propus UDMR să se taie regiunile de dezvoltare, altfel decât sunt acum - pentru că noi avem nişte regiuni de dezvoltare, dar nu au personalitate juridică - ar însemna să existe o regiune de dezvoltare identică în proporţie de 90-95% cu cea care i s-a răpit României în 1940 prin Dictatul de la Viena. Numai simplul gând de a avea o regiune prin care practice să se acrediteze Dictatul de la Viena şi raptul teritorial care i s-a făcut României de către Ungaria în 1940 este aberant. Vedeţi dumneavoastră, maghiari astăzi şi, teamă îmi e, mulţi români, condamnă dictatul de la Trianon, prin care Transilvania s-a unit cu patria-mumă, România. Dar toată lumea uită că acel Tratat de la Trianon a fost confirmat de Tratatul de Pace de la Paris din 1947, cel de după al doilea Război Mondial. Contestă cineva şi Tratatul de Pace?

Rep.: Foarte frumos răspunsul, dar să spunem că au loc alegerile, luaţi un scor bun, dar aveţi nevoie să faceţi şi o înţelegere cu UDMR. Dânşii întotdeauna intră la guvernare cerând ceva în schimb. Atunci ce veţi mai zice?

P.H.: Dacă aş fi ştiut că mă întrebaţi asta, veneam pregătit să facem calcule. Însă, vă spun că USL nu va avea nevoie de UDMR. Dar, presupunând că vom avea nevoie de UDMR, vreau să vă spun cât se poate de limpede că nu vom fi de acord cu o împărţire teritorială aşa cum o doreşte UDMR-ul, indiferent care va fi situaţia şi inclusiv cu riscul unor alegeri anticipate. Nu vom fi de acord ca în Harghita şi Covasna să existe mai multă autonomie ca la Constanţa. Nu voi fi de acord să existe nici o discriminare pozitivă a nici unei minorităţi. Opinia mea, ca liberal, este următoarea: sunt în favoarea naţiunii civice. Naţiunea civică, care este un concept modern, european, porneşte de la următoarea realitate: toţi cetăţenii unei ţări sunt egali în drepturi şi sunt participanţi la un proiect comun din punct de vedere politic. Aşadar, din punctul meu de vedere, nu este importantă originea etnică, ci este importantă cetăţenia, cu atât mai mult cu cât trăim într-o Europă în care conceptul este de uniune şi nu de federaţie; cu atât mai mult cu cât trăim într-o Europă în care toate naţiunile sunt minorităţi. Avem o Uniune Europeană cu 550 de milioane de locuitori şi toate naţiunile sunt minorităţi în cadrul acestei mari uniuni. Iată de ce conceptul de naţiune civică îşi face tot mai mult simţită necesitatea. Acuma, întrebarea era dacă USL va câştiga aceste alegeri - lucrul este evident. Va da primul ministru, iar declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu sunt totalmente deplasate şi fac parte din gama de diversiuni. Cred că de data asta domnul Băsescu este un pic alarmat şi vrea să dea cu raştelul de la PDL care, este evident, într-un trend descrescător. Sigur că articolul 103 din Constituţie vorbeşte despre partide politice care trebuie să obţină 50% plus un vot. Dar dacă ne uităm în legea partidelor şi în legea alegerilor generale vom vedea că alianţele politice înscrise la tribunal, deci nu alianţele electorale, alianţele politice au exact statutul unui partid. Dar hai să spunem că domnul Băsescu, aşa cum ne-a obişnuit, va încălca Constituţia. Situaţia se rezolvă foarte simplu: atenţie, primul lucru care se întâmplă după alegeri este validarea Parlamentului şi alegerile conducerii Parlamentului. Deci, Parlamentul este chemat, este validat, se depune jurământul, se aleg birourile permanente ale Camerei şi ale Senatului, care în aceeaşi zi pot convoca pentru a doua zi o sesiune extraordinară şi îl suspendă pe preşedintele Băsescu.

Rep.: Nici nu v-am întrebat despre suspendare şi aţi şi început să vorbiţi despre ea. Aţi anticipat însă că urma o discuţie despre această idee pe care vedem că o au reprezentanţii USL.

P.H.: Nu este vorba despre anticipare, pentru că eu nu doresc această variantă. Dar şi preşedintele trebuie să înţeleagă că trebuie să respecte Constituţia. Nu vreau să ajungem la suspendare. Nu este productivă, nu este utilă, produce prea multă tensiune. Dar se poate ajunge aici pentru că este una dintre soluţii. Este cea mai rapidă. Sigur că există şi alte soluţii. De exemplu, declanşarea de alegeri anticipate, la o lună după alegerile din 2012 dacă pică trei propuneri de guvern. Automat, se dizolvă Parlamentul... dar e prea complicat să facem la o lună de la alegeri iar alegeri anticipate doar pentru că preşedintele Băsescu nu vrea acest lucru. În sfârşit, mai există şi alte propuneri, cu blocarea Parlamentului şi multe altele. Dar, cea mai facilă este cea cu suspendarea preşedintelui. Te poţi gândi şi la altceva: imediat preşedintele Senatului devine preşedintele României şi numeşte un prim-ministru, în 48 de ore se face guvernul dă ordonanţă de urgenţă privind modificarea legii referendumului. Dar deja ajungem prea departe. Personal, nu sunt de acord cu suspendarea, dar legile şi constituţia trebuie respectate de toată lumea.

Rep.: Sunteţi foarte încrezător în rezultatele pe care le va obţine USL. La Constanţa, pe municipiu şi pe judeţ, cum stau lucrurile?

P.H.: La nivelul judeţului Constanţa, lucrurile stau cum stau în toată ţara şi, câtă vreme aceste sondaje - unul făcut de PSD şi unul de către PNL - s-a convenit să nu fie făcute publice, evident nu sunt în măsură să vă spun care este situaţia. Evident, vă pot spune doar atât: în judeţul Constanţa USL-ul are bine peste 60%, chiar 65%. Şi în municipiu. Haideţi însă să facem socoteala invers: cât ar putea lua PDL-ul? Unii zic 15%, alţii 18, eu zic 20, chiar 25; PRM-ul este sub 5%, UNPR-ul nici nu apare în sondaje. Dacă apare, apare cu 1-2%; partidul lui Dan Diaconescu este o iluzie... Cine ia 75 de procente? UDMR ia 5%. Restul cine ia? Eu nu spun 70, spun 60% pentru USL. Dar, atenţie: Uniunea Social Liberală nu este făcută numai pentru alegerile locale.

Rep.: Legat de alegerile locale, sunt localităţi mari din judeţul Constanţa unde liderii USL nu se înţeleg. Acolo ce urmează să se întâmple? Fiecare merge cu propriul candidat sau îi forţaţi să se ajungă la înţelegerea unui candidat unic?

P.H.: Eu fac parte dintre cei care se întâlnesc săptămânal la USL Bucureşti. Eu am fost poate primul care a propus ca la nivelul tuturor organizaţiilor, de la Bucureşti şi până la ultima comună, să se meargă pe liste comune de candidaţi. M-am înşelat, trebuie să recunosc. Sunt rivalităţi locale, sunt rivalităţi istorice între PNL şi PSD în anumite localităţi. De aceea, este foarte înţeleaptă decizia ca USL-ul să meargă cu candidaţi comuni, în mod obligatoriu, pentru preşedinţi de consilii judeţene şi liste de judeţ şi pentru primarii capitale de judeţ. Aici e obligatoriu, e de nenegociat. Sigur că şi în judeţul Constanţa sunt o serie de localităţi unde există aceste rivalităţi, aceste neînţelegeri, şi protocolul este cât se poate de permisiv în acest sens: se merge cu candidaţi separaţi. Eu sper să fie cât mai puţine aceste situaţii. Pentru alegerile generale însă, acolo nu se negociază. Acolo listele sunt comune: acolo se negociază totul la Bucureşti între cele două partide, se împart locurile eligibile exact în jumătate. Premierul îl dă PSD, preşedintele - PNL. E foarte simplu. Dar ştiţi ce nu spune nimeni? Se spune că sunt probleme la Mangalia, la Năvodari, Cernavodă - dar nu are importanţă chestia asta. Dar de ce nu spune toată lumea cum se colaborează în Parlament? Luaţi listele cu voturi şi vedeţi că la Senat şi la Cameră nici măcar o dată nu s-a întâmplat ca senatorii liberali să voteze altfel decât cei social-democraţi sau cei social-democraţi altfel decât cei liberali. Deci, la Parlament funcţionează impecabil: voturile sunt în comun, avem moţiuni împreună, consultările sunt în comun.

Rep.: Să trecem şi la un alt subiect: Cazinoul Constanţa. ştiţi că este o dezbatere aprinsă în ultima perioadă pe această temă. Dumneavoastră ce părere aveţi: sunteţi de acord cu propunerea primarului de vânzare a acestuia sau aveţi altă soluţie?

P.H.: Discutăm acum în calitate de constănţean pentru că temele politice le las mai ales în grija preşedinţilor de la judeţ şi municipiu. Eu spun aşa, născut fiind, crescut fiind aici, în Constanţa: până la urmă orice soluţie este bună, numai pentru ca această clădire emblematică pentru Constanţa, care este cea mai mare clădire de acest fel din sud-estul Europei, să-şi recapete destinaţia pe care a avut-o, să fie un Cazinou, un loc pentru distracţie, dar şi un loc pentru manifestări culturale. Vreau să vă amintesc, înainte de toate, că după ce primăria a construit Cazinoul, l-a concesionat unei firme private. Vreau să vă spun, în al doilea rând, că discuţia despre Cazinou este consecinţa comunismului, pentru că el, comunismul, a venit şi a naţionalizat, cum a făcut peste tot, Cazinoul. Din punctul meu de vedere, orice soluţie ar fi bună, numai să fie cât mai repede redat constănţenilor. Acum, pentru ca acest Cazinou să rămână al constănţenilor - cu toate că eu nu am deloc simţul proprietăţii comune şi nu am considerat nici înainte, şi sper că nici dumneavoastră că sunteţi proprietară pe a trei mia parte din Cazinou -, soluţia unei chete este chiar o prostie. Dacă faceţi socoteala, Cazinoul ar necesita 10 milioane de euro pentru consolidare şi pentru a-l face impecabil. 10 milioane de euro nu pot strânge constănţenii din donaţii. Gândiţi-vă că împărţind cei 10 milioane la cei cei 50 de mii de oameni activi ar veni cam 200 de euro de persoană care primeşte salariu. Mă îndoiesc că se strânge această sumă. O altă soluţie este un parteneriat care nu a putut fi găsit până acuma, pentru că ăla care vine cu banul face şi proiectul de exploatare. O a treia soluţie este vânzarea. Şi vânzarea este o soluţie, până la urmă. Eu nu ştiu dacă este cea mai bună, dar s-ar putea ca primarul Radu Mazăre să vină şi să spună: "Domnule, noi altă soluţie nu mai avem decât vânzarea". Important este, cel puţin pentru mine, ca acest Cazinou să redevină ceea ce a fost. Nu sunt însă deloc de acord şi cred că este chiar ilegal ceea ce face prefectul, domnul Claudiu Palaz, şi eu îl întreb public pe domnul prefect: cu banii cui, domnia-sa, în fiecare ziar constănţean îşi face campanie electorală pe tema Cazinoului? Ia uitaţi ce scrie: "Dacă eşti de acord să redai Constanţei Cazinou, votează (!) pe www.prefectura-constanta.ro sau semnează în cartea de petiţii deschisă la Prefectură". Toată lumea ştie că domnul prefect doreşte să participe la alegeri pentru Primăria Constanţa, pentru Consiliul Judeţean... nu ştiu, nici nu mă interesează, e treaba domniei-sale. Dar, aceste anunţuri sunt făcute din banii săi sau din banii Prefecturii? Pentru că, dacă sunt din banii Prefecturii, aici este vorba de a consuma bani publici şi nu este legal să-ţi faci campanie tu, ca prefect, pe bani publici, cu atât mai mult cu cât, chipurile - ştiu şi eu? - ar fi independent din punct de vedere politic. Numai că, la Bucureşti, UNPR-ul, acest partid-fantomă format din migratori politici, cum este domnul prefect de altfel, se laudă că ar fi Prefectura arondată UNPR-ului. Dar, nu este treaba mea. Nu este însă în regulă să-şi facă campanie pe bani publici pe o temă atât de sensibilă cum este Cazinoul, pentru că, această chestiune, nu este în patrimoniul politic al unuia sau altuia. Aceasta este o chestiune de interes public şi important este să se rezolve problema Cazinoului. Cum - este mai puţin important. Însă, şi cu asta închei, ceea ce mascat lasă să se înţeleagă PDL-ul şi domnul prefect este că ar putea exista o chetă publică sau primăria. Primăria, am înţeles de la domnul primar, nu are bani, iar chetă publică nu se poate face pentru a se strânge aceşti bani. A, dacă domnul prefect vine, din prea-plinul averii sale - o fi mare, o fi mică, nu ştiu ce terenuri are... - şi doreşte să doneze cine-ştie-cât, dacă este foarte avut, foarte bine. Sau poate vorbi cu doamna Udrea, dacă îşi vinde toaletele, poşetele şi altele - poate strânge vreun milion-două. Şi a mai fost o discuţie de dată recentă în care prefectul a spus că îşi ia răgaz să mobilizeze guvernul să cumpere Cazinoul şi să fie administrat de Ministerul Turismului. Ar fi o idee excelentă, dar vă garantez că nu poate fi administrat de la Bucureşti. Dar să spunem aşa... că doamna Udrea are o extravaganţă, ca multe altele, şi dă cele 10 milioane de euro. Ar fi foarte bine!

Alexandra ANTON