REPLICA ONLINE CONSTANTA

19° Constanța Lun., 6 Mai 2024
Anul XX Nr. 6721
19° Constanța Luni, 6 Mai 2024 Anul XX Nr. 6721
 

Cum fac austriecii profit cu zahărul produs în România, ce fel de zahăr ajunge, de fapt, în ţara noastră

Cum fac austriecii profit cu zahărul produs în România, ce fel de zahăr ajunge, de fapt, în ţara noastră

Valentina CAMARA 10 decembrie 2022 | 15:03 1094

Austria s-a opus aderării la Schengen pentru România, decizie bizară în contextul în care austriecii fac foarte mulți bani de pe urma țării noastre.

Mai exact, România a fost în ultimii ani o țară extrem de atractivă pentru investitorii din Austria, că e vorba de afaceri cheie din sectorul bancar, energetic sau alimentar.

Ce fel de zahăr ajunge în România

Potrivit Gândul, pe lângă faimoasele bănci sau branduri cunoscute de toți românii, există și firme care fac profit frumos de pe urma țării noastre. Nu doar că fac profit, însă au pus la cale scheme importante prin care scot profitul din România, folosindu-se de diverse scheme și chichițe legislative.

Este și cazul companiei Agrana Zucker A.G., care se folosește de o astfel de schemă și se asigură că zahărul din România face profit în Austria, ajunge la firma-mamă, de unde e revândut în alte țări, dar nu și în România. Astfel se nasc situații în care românii consumă zahăr Coronița sau Mărgăritar ”de origine din UE și din afara UE”, importat de peste mări și țări.

Potrivit Gândul, austriecii de la Agrana cumpărau în 1998 companiile SC Danubiana Roman SA, SC Zahărul SA Buzău și SC Beta Țăndărei SA. În prezent dețin fabrici de zahăr în Roman și Buzău, precum și o fabrică de amidon în Țăndărei, AGFD Țăndărei fiind preluată de Agrana în 2001.

Potrivit datelor oficiale, publicate pe site-ul companiei, în 2005 se înființa compania Agrana România, pentru o mai bună ”administrare și un management mai eficient”. În 2018 Agrana România SA devenea Agrana România SRL, care a preluat astfel managementul fabricilor de zahăr deținute de Agrana Zucker AG.

Cu un capital social de 80,9 milioane de lei, divizat în peste 800 de milioane de acțiuni, compania a avut un număr mediu de 342 de salariați în 2020, față de cei 396 din 2019. Peste 100.000 de tone de zahăr sunt produse anual în țara noastră, doar că acesta pleacă spre alte ”zări”.

Activitatea principală a companiei Agrana România e, dacă nu era clar, ”producerea de zahăr, atât din zahăr brut importat, cât și din sfeclă de zahăr”. Schema se complică atunci când sunt analizate produsele companiei și modul în care acestea sunt distribuite pe piața din România.

În țara noastră ajung produse ca zahărul Coronița și Mărgăritar, fiind vorba de produse din ”zahăr din trestie de zahăr din țări terțe UE”, cu toate că Agrana produce în România zahăr din sfeclă de zahăr.

În realitate, zahărul produs în România pleacă spre alte țări, iar românii cumpără zahăr originar din UE sau țări non UE. Practic, românii consumă în special zahăr importat din Mauritius, în timp ce zahărul produs în România e exportat în țări ”mai pretențioase”.

”Este lesne de înțeles cum funcționează mecanismul: producția de zahăr din România ajunge la firmă-mamă în Austria și, de acolo, pe piețe mult mai atractive. Pentru România, firma austriacă importă zahăr din Mauritius sau alte țări non-UE. În astfel de condiții, ne lăsam păcăliți că avem la raft produs din sfeclă de zahăr românească”, transmit sursele Gândul.

”Profitul realizat îl încasează în Viena, ca să nu plătească taxe și impozite aici”, mai susțin sursele menționate. O mică sau mare problemă, în funcție de cine răspunde la întrebări, e modul în care profitul Agrana România e alternant, un an pe ”plus”, iar altul pe ”minus”.

De exemplu, analizând cifrele din 2012, când Agrana avea o cifră de afaceri de 1.2 miliarde lei și un profit de 115.130 de lei, deși cifra de afaceri a oscilat mereu între 600 și 900 de milioane de lei, profitul a fost de minus 104 milioane în 103, minus 65 de milioane în 2014, minus 5 milioane în 2015 și minus 49 de milioane în 2016. Din 2017 lucrurile au luat o turnură ciudată, compania fiind pe plus cu 67 de milioane de lei, după care a raportat pierderi de 49 de milioane de lei în 2018. În 2019 situația s-a schimbat din nou în bine, cu un plus de 9.7 milioane de lei, urmând ca în 2020 să fie pierdere de 15.9 milioane de lei. În 2021 profitul este din nou pe plus cu 19.5 milioane, iar în 2022 sunt toate șansele ca acesta să fie din nou pe minus.

Experții spun că această situație se explică prin faptul că Agrana nu vrea să plătească taxe și impozite statului român, astfel că profitul e încasat prin intermediul unui trader în Austria. Acel trader ar fi, de fapt, ”tot compania lor”.

”Dacă ne uităm pe cifrele Agrana, o să observăm că într-un an fac profit, iar într-un an au foarte mare pierdere. Practic, în anul în care înregistrează o foarte mare pierdere, de obicei, producția este vândută toată în Austria. Pe nicio pungă de la noi, din România, nu scrie Produs în România, la Roman. Scrie Viena. Ei își vând pe hârtie producția, afară. Marfa nu pleacă din România. O parte o bagă în supermarketuri, o parte o fac bio și o trimit în Austria.  

Nouă, de fapt, pe piața noastră, un trader din Viena, care e tot compania lor, vine și ne vinde marfă. Practic, profitul realizat îl încasează în Viena, ca să nu plătească taxe și impozite aici. Aici fac, în teorie, pierdere.

Fac profit un an da, unul nu, dar dacă ne uităm pe ultimii 10 ani, e clar că pierderea a fost mai mare decât profitul. Marfa este produsă aici, dar compania nu declară profit la statul român. Dacă declară anul acesta, la anul îl ia înapoi. Și asta doar pentru a nu plăti 16% pe profit. Pe orice pungă de la raft scrie Fabricat în UE și non-UE. Ar trebui să scrie Fabricat în România. Este singurul produs din țară care are acest mesaj pe el, iar OPC-ul nu ia măsuri din cauza ambasadei Austriei”, menționează sursa citată. În această situație ar fi, de fapt, multe alte companii care duc profituri de miliarde de euro în afara țării, profitând de legislație, potrivit fanatik.ro . 

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere
Asa e ba chiar asa luatzash zaharu nppla sa tzil var in gura, adica zahar ppla in loc de batz, ce zici?
0
0
mai du.te ba in p motii cu zahar ul tu.cine dreq cumpara zaar,si ala de trestie e bun.fac bani cu banci,copaci taiati,gaze si petrol date de psd,cariceanu,nastase pirnaie!
0
2

REPLICA

LOTO

6/49
16613441819
5/49
386416233
joker
41403415212