De unde poate lua Guvernul un miliard de euro pentru restanțele salariale ale magistraților

Dacă nu găsește în 10 zile 5 miliarde de lei pentru a le plăti magistraților restanțele salariale obținute prin procese, Guvernul României va avea de achitat și penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere. De unde pot veni banii, într-un moment în care statul încearcă să își controleze deficitul, pentru a pune în aplicare decizia definitivă a instanței supreme?

Acești bani – aproape un miliard de euro, cu titlu de restanțe salariale – trebuie achitați de stat magistraților în urma valului de procese din ultimii ani. Statul a fost dat în judecată de magistrați după ce, în 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%, pentru a se alinia unor decizii anterioare ale instanțelor. Majorarea se aplică retroactiv, începând cu anul 2018.

Guvernul a decis însă amânarea unei părți din aceste plăți obținute de magistrați prin decizii ale instanțelor și a redirecționat banii către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei, promovat de PSD.

Înalta Curte de Casație și Justiție a dat în judecată Guvernul, iar joi a pronunțat decizia definitivă și executorie: Executivul este obligat să asigure, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraților.

Guvernul și Ministerul de Finanțe trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanței, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, dar și amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, a mai stabilit instanța.

„În termen de 10 zile, Guvernul trebuie să înceapă procedura de conformare voluntară pentru stingerea datoriilor. Adică, să înceapă demersurile de alocare a acestor bani”, a precizat purtătorul de cuvânt al ICCJ, Victor Alistar.

El a spus că statul poate să achite restanțele către judecători fie prin plată efectivă, fie prin emiterea unor titluri de valoare.

De unde poate lua Guvernul acești bani? Prima variantă: Fondul de rezervă

Una dintre posibilitățile de finanțare este Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului. „Dar pentru asta e nevoie de o decizie a premierului”, au declarat surse apropiate dosarului.

Cum premierul este interimar, trebuie așteptată învestirea noului Guvern. Cel mai probabil, Guvernul Luca Niculescu va merge marți la votul Parlamentului.

Potrivit articolului 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, Fondul de rezervă poate fi utilizat, prin hotărâri ale Guvernului, pentru finanțarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exercițiului bugetar.

Teoretic, Guvernul ar putea suplimenta din acest fond bugetul instituțiilor responsabile de plata restanțelor salariale. Există însă o problemă juridică: restanțele salariale ale magistraților nu reprezintă o obligație apărută pe neașteptate.

Ele provin din litigii și hotărâri judecătorești anterioare, iar autoritățile cunoșteau existența acestor obligații.

Prin urmare, utilizarea Fondului de rezervă ar necesita justificarea caracterului urgent al cheltuielilor și verificarea respectării condițiilor legale, inclusiv a eventualelor derogări aplicabile în 2026, au explicat sursele citate.

Mai există o limitare: Fondul de rezervă nu reprezintă o sursă suplimentară de venituri. El conține bani deja prevăzuți în buget, care pot fi redistribuiți în condițiile legii.

Dacă resursele disponibile sunt insuficiente, Guvernul va trebui să identifice alte soluții bugetare.

De ce nu poate fi folosit Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene

O altă variantă invocată ar fi utilizarea Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene. Numai că acest instrument are o destinație complet diferită.

Fondul a fost creat pentru a ajuta statele membre să facă față consecințelor unor dezastre naturale majore și, în condițiile prevăzute de legislația europeană, unor urgențe majore de sănătate publică.

Banii pot finanța operațiuni eligibile de intervenție și refacere în urma unor asemenea evenimente, nu obligații salariale rezultate din litigii între instituțiile unui stat.

Regulile europene nu permit redirecționarea acestor resurse către plata restanțelor salariale ale magistraților.

Nici Rezerva pentru solidaritate europeană, prevăzută în cadrul bugetului multianual al Uniunii Europene, nu schimbă această situație. Ea finanțează intervențiile care intră în domeniul Fondului de Solidaritate, nu cheltuielile salariale obișnuite ale statelor membre.

Ce alte soluții are Guvernul?

Executivul poate apela la o rectificare bugetară, invocată și de Înalta Curte, prin redistribuirea unor sume de la alte capitole de cheltuieli.

O rectificare bugetară nu poate fi făcută însă acum, Guvernul fiind interimar.

„Guvernul Bolojan a încercat să evite această situație prin toate căile legale de atac, inclusiv la CCR. Guvernul interimar nu poate face rectificare bugetară, deci nu poate aloca suma”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Guvernului, joi, după decizia definitivă a Înaltei Curți.

O altă posibilitate este identificarea unor economii în bugetele instituțiilor publice sau ajustarea altor cheltuieli.

În teorie, dacă nici aceste măsuri nu sunt suficiente, statul ar putea avea nevoie de finanțare suplimentară prin împrumuturi, cu respectarea regulilor privind deficitul și datoria publică. Ceea ce nu e cazul, existând bani în Fondul de Urgență, au spus surse apropiate dosarului, scrie HotNews.