Despre lipsa internetului, străzi neasfaltate şi apă potabilă contaminată. INTERVIU cu primarul comunei Rasova, Mariana Mitu!

Localităţile din judeţul Constanţa se prezintă în anul 2018 cu multe minusuri. Nevoi multe şi fonduri puţine, asta susţine unul dintre primarii unei comune din judeţ. Mai exact, vorbim despre situaţia actuală din comuna Rasova, judeţul Constanţa. O comună cu puţin peste 3.500 de locuitori, unde internetul nu a ajuns nici până în luna octombrie a acestui an. Locuitorii se pot bucura de apă potabilă, dar şi aceasta este cu restricţii pentru că, potrivit primarului, în Cochirleni nu este bună pentru consum. În urma controalelor DSP, a fost interzis consumul de apă din cauza calităţii scăzute. Din două foraje, doar unul este funcţional şi nici acela nu este făcut cu simţ de răspundere. Străzile par a fi departe de “marea asfaltare”, doar o parte dintre ele fiind pietruite, iar din cauza ploilor şi poziţiei geografice, în zonă de vale, apa a “măturat” şi pietrişul de pe ele. Primarul comunei Rasova, Mariana Mitu, ne prezintă situaţia actuală a comunei, cu ce probleme se confruntă şi cum reacţionează locuitorii.

Reporter: Ce v-aţi propus să realizaţi atunci când aţi preluat mandatul de primar?

Mariana Mitu: Când am preluat mandatul mi-am propus să continui ce au început ceilalţi primari şi să propun proiecte pentru locuitorii din satele comune. Mai exact, am preluat mandatul cu două proiecte, unul vizând sistemul de canalizare şi altul despre Căminul Cultural.

Rep.: Cu ce neajunsuri v-aţi confruntat în demararea proiectelor dvs. atunci cand aţi început activitatea de primar?

M.M.: Neajunsurile într-o primărie sunt banii care sunt din ce în ce mai puţini şi fac referire la faptul că prin Legea 153 au crescut salariile şi cheltuielile de întreţinere ale localităţii, rămânând puţini bani pentru investiţii. Spre exemplu, din bugetul local de 5.712.480 lei, 855.000 lei sunt pentru plata salariilor personalului.

Rep.: Ce proiecte de viitor aveţi pentru comună? Se numără printre acestea şi asfaltarea străzilor?

M.M.: Când am venit aveam compartiment pentru apă în aparatul propriu al primarului, ceea ce nu era legal, nu mai puteam funcţiona aşa. Astfel că am trecut la înfiinţarea serviciului de apă şi canalizare în subordinea Consiliului Local, prin care am intrat în legalitate, am licenţiat acest serviciu şi avem un preţ regelmentat de A.N.R.S.C. de 2,75 lei fără TVA. Considerăm că preţul este în avanjajul comunităţii, locuitorii beneficiind de acest serviciu extrem de necesar la un preţ mai redus decât cel oferit de RAJA, spre exemplu.

De când am venit am încercat să depun proiecte pe AFIR pentru infrastructură rutieră a comunei în submăsura 1.7.2., am mers la un consultant pentru a stabili punctajul în funcţie de ghidul solicitantului şi am obţinut un punctaj maxim de 53,9705.

Când o primărie are 80-90 de puncte, poate să depună prin AFIR proiecte, prinde finanţare sigură, dar când ai 53,97 puncte îţi pui întrebarea dacă obţii finanţarea, îţi mai ia şi un proiectant banii pentru S.F., cheltui pentru avize şi ţi se spune “proiectul este eligibil fără finanţare” şi ce ai realizat? De aceea noi, ca şi localitate putem accesa fonduri în asociere cu alte localităţi, ca să avem aglomerări urbane peste 10.000 de locuitori, ceea ce am şi făcut. Ne-am asociat cu U.A.T. Cernavodă, Aliman, Ion Corvin şi Consiliul Judeţean Constanţa, obţinând finanţare pentru DJ223 Cernavodă – Ion Corvin pe POR 2016 – 2020, axa prioritară 6, îmbunătăţirea infrastructurii rutiere de importanţă regională, prioritatea de investiţie 6.1, lider de proiect Consiliul Judeţean Constanţa. Este un proiect de 33 milioane de euro în care intră şi reabilitarea rigolelor şi trotuarelor din localităţile Rasova şi Cochirleni. Contractul cu AFIR a fost semnat şi este în faza de implementare.

A început construirea unei grădiniţe cu trei săli de clasă tot prin programul POR 2014-2020, axa prioritară 10 – îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale, prioritatea de investiţii 10.1, apel de proiecte nr.POR/10/2018/10/10/10.1/APC/7 regiuni în proiectul privind Reforma Educaţiei timpurii. Este un proiect de 340.000 de euro, din care comuna are o cofinanţare de 50.000 de euro. Lider de proiect este MEN în asociere cu comuna Rasova.

Am făcut extindere la Şcoala cu clasele I-IV de 238.337,83 de lei din care finanţare de la Consiliul Judeţean de 130.000 lei pentru realizarea toaletelor interioare şi o clădire pentru centrala termică. Am reabilitat clădirea fostei primării unde funcţionează în prezent trei grupe de grădiniţă până la construirea celei noi şi aici au condiţii cu toaletele interioare. Am reabilitat Şcoala Generală nr.1 Rasova, în interior, deoarece a fost inundată de la băile din interior, având parchet, acesta s-a umflat şi a trebuit schimbat în toate clasele. Pe pereţi era lambriu de plastic, a trebuit dat jos şi finisate toate interioarele.

La Cochirleni am ridicat un Cămin Cultural din fonduri proprii şi fonduri alocalte de Consiliul Judeţean Constanţa. Este un proiect de 200.000 de euro, urmând a fi finalizat anul viitor.

Am început şi la Rasova construirea unui Cămin Cultural, tot din fonduri proprii şi cu ajutorul CJC am făcut fundaţia şi am început ridicarea zidurilor. Este un proiect de 300.000 de euro, anul acesta am putut investi în această clădire doar 130.000 euro, restul urmând să o facem în anii următori.

De asemenea, am un proiect de asfaltare a 5 km de drumuri, contract semnat cu Ministerul Dezvoltării în valoare de 1.000.000 de euro ce este în implementare, suntem la cea de a doua procedură de licitaţie, deoarece la prima licitaţie ne-au închis automat pe 16 august 2018, întrucât nu s-a înscris nimeni, sper că la a doua să se înscrie măcar o firmă. Noi locuim într-o zonă cu teren accidental, avem străzi înguste li este foarte dificil de realizat lucrarea de asfaltare.

Totodată am terminat lucrarea de canalizare stradală, proiect ce se derula la începerea mandatului meu, suntem în ultimele probe la staţia de epurare şi va deveni funcţională. Proiect de aproape 2.000.000 de euro din fondul de mediu şi cofinanţare locală. A trebuit să facem alimentarea cu energie electrică la staţia de epurare, proiect ce l-am realizate din fonduri proprii în valoare de 130.000 de euro.

Suntem într-un proiect RO-NET prin care în cel mai scurt tump în localitatea Cochirleni se va aduce internet de mare viteză, deja am eliberat avizul cerut de CJC. Pentru această lucrare este un proiect de 85.000 de euro derulat de Ministerul Comunicaţiilor la nivel de ţară, în care intră 783 de localităţi, printre care şi satul Cochirleni.

În fiecare an am refăcut infrastructura în localităţi, atât cât să se circule în condiţii acceptabile pe drumuri pietruite, deoarece avem ghinionul unei localităţi în pantă, unde orice drum ţine până la prima ploaie torenţială.

Un alt aspect foarte important este că am introdus serviciu de salubrizare în localităţi, locuitorii nu sunt atât de receptivi la această salubrizare a localităţii, dar cu timpul sperăm să se schimbe situaţia.

Rep.: Având în vedere potentialul turistic al zonei, ce aveţi în plan să faceţi pentru o mai bună promovare a localităţii?

M.M.: Anul acesta am cedat un teren Consiliului Judeţean Constanţa pentru a implementa un proiect de miniport turistic deoarece au 5.000.000 de euro pentru a construi patru asemenea porturi: Rasova, Ostrov, Topalu şi Ghindăreşti.

Rep.: Investiţiile din zonă au creat locuri de muncă?

M.M.: Avem câţiva investitori în zonă, cei mai mulţi în agricultură, specifică zonei. Aceştia au creat locuri de muncă atât calificată cât şi necalificată. Majoritatea cetăţenilor trăiesc din aceste câştiguri, nu stau cu mâna întinsă la ajutoare sociale. Precizez că avem 3.700 de locuitori.

Rep.: Câţi asistaţi social are localitatea?

M.M.: Noi la ajutor social avem 31 de asistaţi din care 27 prestează muncă în folosul comunităţii. Dintre aceşti asistaţi social au prestat 4-6 ore pe lună, doar 3 sau 4 au câte 10-15 ore de efectuat pe lună. Cel mai mult îi folosim la salubrizarea comunei.

De asemenea, din cei 27 de asistaţi 4 au peste 65 de ani şi nu prestează muncă, iar 1-2 au scutire de la medic.

Rep.: Care este relaţia cu conducerea CJ Constanţa? Vă ajută?

M.M.: Cu Consiliul Judeţean avem o relaţie insituţională corectă, ne ajută în funcţie de cum prioritează fondurile strânse la bugetul CJC destinat pentru dezvoltarea locală. Nu putem spune că suntem foarte mulţumiţi, doar că atât cât ne-au fost repartizate aceste fonduri sunt binevenite. Am şi locuitori nemulţumiţi care vor rezultate peste noapte.

Rep.: Cum decurg lucrurile la nivelul Consiliul Local Rasova?

M.M.: Consider că există înţelegere şi susţinere pentru proiectele pe care le iniţiev. Consiliul local Rasova este format din 13 consilieri, 6 PSD, 5 PNL şi 2 ALDE. Până acum au înţeles că poiectele vin să ajute comunitate, nu să fac ceva rău. Aşadar, precizez că până la ora actuală toate proiectele aflate pe ordinea de zi au trecut de votul consilierilor locali.

Rep.: Cum decurge o zi din viaţa dumneavoastră ca primar?

M.M.: Vă spun sincer că dimineaţa de la ora 8.00 sunt în Primăria Rasova şi mă găsiţi acolo până la 19.00 – 20.00, abia atunci plec acasă. Sunt multe lucruri de pus la punct şi toate astea chiar necesită implicare şi timp.

Rep.: Doriţi să candidaţi pentru încă un mandat de primar al comunei Rasova?

M.M.: Nu ştiu ce să zic. Spun doar că sunt cam multe responsabilităţi şi bătaie de cap. Dacă văd că dăm rezultate pozitive cu proiectele noastre, cred că o să vreau asta. Nu mă pronunţ acum.

Paula SOLOMON