Economist: Taxa de solidaritate pentru multinaționale, imposibilă în România
Economist: Taxa de solidaritate pentru multinaționale, imposibilă în România
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestGuvernul Nicolae Ciucă a anunțat renunțarea la proiectul ce prevede introducerea taxei de solidaritate, de 1%, pentru companiile multinaționale, care au o cifră e afaceri de peste 100 de milioane de euro anual. În opinia economistului Ilie Serbănescu, inițiativa nu avea cum să fie implementată, din moment ce decizia nu aparține executivului de la Palatul Victoria.
„Nu se poate stabili o taxă de solidaritate atât timp cât nu tu (n.r. – Guvernul României) decizi, ci companiile multinaționale decid. Evident, ele nu vor fi de acord vreodată. Nu trebuie să fii cine stie ce somitate ca să constați acest lucru.
Guvernanții (n.r. – din România) au comanda asta de la stăpânii lor, simplu. Ei sunt interesați ca să transmită o astfel de comandă”, a declarat Ilie Șerbănescu, scrie RomâniaTV.net, citată de stiripesurse.ro.
Ilie Șerbănescu anticipează vremuri grele pentru România, în timp ce Ungaria are perspective pozitive, susține economistul.
„Nu există o speranță în cazul României, pentru că deja s-au depășit pragurile. În Ungaria, sistemul bancar este peste 50% maghiar. În România, 87% străin. Cu cât contribuie băncile la finanțarea economiei? 8%! Asta îi permite lui Mugur Isărescu să nu urmărească creditul. În România, creditul bancar nu are vreo importanță. Și cu, și fără 8%, nu are vreo importanță.
Banca Națională are obligația să țină (n.r. – în frâu) inflația. BNR ține doar cursul. Pentru un sigur motiv, câștigurile multinaționalelor în România, în lei, să nu valoreze mai puțin de un euro.
Nu e absurd, cu inflație de 14%, cursul să rămână stabil? Ținând cursul așa, în ciuda economiei, Isărescu este etern (n.r. – în funcție, la BNR). BNR nu are vreo legătură cu prețurile cu care ar trebui să aibă, așa cum arată documentele Băncii Naționale: ținerea în frâu a inflației. Ea nu face acest lucru. Ea ține în frâu doar cursul. Sunt consecințe ale statutului economiei României, de colonie”, a mai transmis economistul.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News