Gheorghiță: „Toată strategia de vaccinare, la nivel mondial, se va schimba“

Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare anti-COVID, spune că deocamdată este prematur să se ia în calcul ipoteza unei vaccinări cu doza a patra în România și consideră că în general perspectiva unei vaccinări periodice anti-COVID este neviabilă, scrie digi24.ro.

„Eu nu cred că vom merge mai departe cu o doză de booster efectuată la intervale de timp și în niciun caz nu cred că vom mai vorbi de o vaccinare în masă a populației, ci de o vaccinare adresată acelor categorii de persoane vulnerabile care generează acele cazuri grave care ajung în spital”, a declarat Valeriu Gheorghiță, vineri seara, la Digi24.

„Dar oamenii trebuie să înțeleagă în momentul de față un mesaj important: vaccinurile actuale sunt eficiente, inclusiv pentru varianta Omicron, dacă ne uităm la acele obiective importante care ne interesează din punct de vedere medical și al riscului individual - riscul de a face o formă gravă, riscul de a ajunge în spital în terapie intensivă și riscul de deces. Chiar și după o primă schemă de vaccinare se păstrează o eficiență față de spitalizare undeva la 50-55 la sută. Această eficiență crește la 90 la sută după administrarea dozei booster. Din acest motiv e important să facem doza booster, dar nu cred că vom intra în această logică de a administra periodic doze de booster și aș vrea să liniștesc populația din acest punct de vedere, dacă are această preocupare”, a spus Valeriu Gheorghiță.

El a arătat că și în Israel, unde s-a discutat despre această doză a patra, până la urmă nu a fost o recomandare unanim acceptată și doza a patra se adresează doar persoanelor vulnerabile de peste 60 de ani.

Vaccinul viitorului

„Eu cred că toată strategia de vaccinare, la nivel mondial, se va schimba în perioada următoare”, spune coordonatorul campaniei naționale de vaccinare anti-COVID.

El a explicat că sunt luate în calcul două abordări.

Pe de o parte, să se dezvolte un vaccin multivalent, adică unul care va conține proteine sau antigene pentru toate variantele virale circulante, în aceeași doză, tocmai pentru a avea o acoperire mai bună pentru toate variantele.

Cealaltă posibilitate este un vaccin care să acopere toate potențialele variante care vor circula - un vaccin cu o acoperire foarte largă, care se bazează pe întreg virionul (virusul), care are mai multe tipuri de proteine, astfel încât nu va mai ținti numai proteina Spike, proteina de suprafață.

„În momentul de față se desfășoară aceste cercetări și probabil că în funcție de evoluția epidemiologică și de ce tipuri de variante vor mai circula se vor lua astfel de decizii”, a spus Valeriu Gheorghiță.

Ce se va întâmpla în perioada următoare

Medicul infecționist crede că în perioada următoare vom trece de la perioada pandemică la perioada endemică a bolii: virusul va rămâne în circulație în rândul populației, dar va afecta într-o măsură mult mai mare persoanele care sunt vulnerabile. „Atunci, noi trebuie să avem un sistem de supraveghere prin secvențiere periodică prin care să identificăm din timp care este varianta virală circulantă și ce eventuale probleme pune din punct de vedere al 'escape'-ului, adică al capacității de a ocoli răspunsul imun, al transmisibilității și al agresivității și ne vom focusa pe un vaccin eventual adaptat la acea variantă virală către categoriile de persoane vulnerabile”, a explicat medicul Valeriu Gheorghiță.

„Este cumva un sistem asemănător cu ceea ce se întâmplă acum cu gripa sezonieră, unde avem un sistem sentinelă, câteva unități sanitare care fac această supraveghere epidemiologică, inclusiv cu identificarea tipului de virus gripal circulant, OMS anticipează care va fi varianta circulantă în țările de interes și recomandă un vaccin adaptat”, a adăugat el.

Viitorul vaccinării anti-COVID va depinde de o variantă virală care va circula la un moment dat, pentru că este evident că Omicron nu va fi singura variantă de îngrijorare din această pandemie, a mai spus Valeriu Gheorghiță.

„Depinde foarte mult dacă vom avea acces la un vaccin care să prevină într-o măsură mult mai mare infectarea - adică dacă eu mă vaccinez și am o șansă foarte mare să nu mai fac deloc infecția și s-o transmit mai departe, atunci este evident, se schimbă abordarea”, a menționat dr. Gheorghiță.

În acest caz, dacă vom avea acces la vaccinuri care să blocheze infecția, se va întâmpla ca în bolile eruptive ale copilăriei - varicelă, variolă - unde vaccinarea împiedică într-o măsură foarte mare infecția și implicit transmiterea, a arătat coordonatorul campaniei naționale de vaccinare anti-COVID.

Deocamdată însă, cu actuala generație de vaccinuri, la persoanele deja vaccinate, care au și doza de booster sau care au trecut și prin boală, protecția față de obiectivele foarte importante - forme grave, spitalizări, terapie intensivă și decese - rămâne suficient de ridicată, a subliniat el.

Riscurile Omicron

„Ce anticipez eu în viitor din punct de vedere epidemiologic: principalul risc legat de varianta Omicron este cel al numărului foarte mare de cazuri. Or, când ai un număr foarte mare de infectări și virusul se înmulțește foarte mult și va evolua și atunci există un risc mare să sufere mutații în continuare și să ne trezim iarăși peste câteva luni cu o nouă variantă virală, care vom vedea cum se va comporta”, atrage atenția Valeriu Gheorghiță.

„Au fost foarte multe discuţii că e foarte bine să lăsăm această variantă Omicron să se răspândească în momentul acesta pentru că nu e atât de agresivă şi în felul acesta se poate obţine imunizarea naturală a populaţiei. Nu este o abordare corectă, pentru că nu facem decât să facilităm acumularea de noi mutaţii şi creştem şansa virusului să muteze şi să genereze alte variante care s-ar putea să fie cu probleme mult mai mari şi vom pierde acest potenţial legat de o virulenţă mai scăzută”, a punctat coordonatorul campaniei naționale de vaccinare.