Insomnia și bolile cardiovasculare: riscuri pe termen lung, sfaturi și metode de tratare

Insomnia este definită ca fiind o problemă în ce privește inițierea somnului, menținerea somnului, trezirea prea devreme sau faptul că o persoană are o calitate slabă a somnului (acesta nu este deloc odihnitor), care afectează starea persoanei din timpul zilei.

Sursa foto: shutterstock.com

Simptomele insomniei includ, printre altele, oboseala, afectarea puterii de concentrare, scăderea inițiativei, stare de somnolență în timpul zilei, o performanță slabă, o dispoziție proastă și irascibilitate.

Statistici și date generale

Specialiștii spun că mai mult de o treime din populația României (procentul ar putea ajunge chiar și la 45-50% la anumite categorii de persoane cu risc) au tulburări de somn, iar printre acestea se numără și insomnia.

Dovezile se adună pe zi ce trece în ceea ce privește posibilele asocieri între insomnie și hipertensiune, evenimente cardiovasculare majore și deces. De exemplu, un studiu taiwanez a urmărit 44.080 de bărbați și femei (toți aceștia fiind diagnosticați cu insomnie de peste 10 ani), iar cercetătorii au descoperit o incidență mai mare de accident vascular cerebral (AVC) și de infarct miocardic, în comparație cu grupurile de control cu persoane de aceeași vârstă, același sex.

Totodată, există date obținute în alte studii, care au scos la iveală că insomnia auto-raportată a fost asociată cu un risc mai mare de a dezvolta boală arterială coronariană sau boală cardiovasculară în cazul a 86.329 femei în perioada de după instalarea menopauzei.

Diferitele tipuri de insomnie

Există câteva tipuri diferite de insomnie. Fiecare tip este caracterizat de cât durează, de modul în care vă afectează somnul și de cauza de bază.

Insomnie acută

Insomnia acută este insomnia de scurtă durată care poate dura de la câteva zile până la câteva săptămâni. Este cel mai frecvent tip de insomnie. Insomnia acută este denumită și insomnie de adaptare, deoarece apare de obicei atunci când experimentați un eveniment stresant, cum ar fi moartea unei persoane dragi sau începerea unui nou loc de muncă.

Insomnie cronică

Insomnia este considerată cronică dacă problemele cu somnul apar de cel puțin trei zile pe săptămână timp de cel puțin o lună. Insomnia cronică poate fi primară sau secundară. Insomnia cronică primară, numită și insomnie idiopatică, nu are o cauză evidentă sau o afecțiune medicală subiacentă. Insomnia secundară, numită și insomnie comorbidă, este mai frecventă. Este o insomnie cronică care apare, de obicei, alături de o altă afecțiune.

Recomandări pentru pacienții cu boli cardiovasculare care suferă de insomnie

În vreme ce unii pacienți vor avea nevoie de un tratament special din medicina somnului, mulți pacienți cu probleme ale somnului pot beneficia de pe urma respectării următoarelor reguli simple:

Controlul stimulilor:

Limitează activitățile care au loc în pat - acceptând doar somnul și actul sexual (fară telefoane, laptopuri sau televizor în cameră)

Trezește-te la aceeași ora în fiecare dimineața, chiar și în weekend.

Mergi la culcare doar atunci când simți că îți este somn.

Dacă nu ai adormit în aproximativ 20 de minute, ridică-te din pat și fă ceva relaxant, în altă parte a locuinței, unde încăperea are o lumină slaba. Întoarce-te în pat doar când ești somnoros. Repetă acest lucru.

Nu te uita la ceas.

Igiena somnului

Evită să ațipești sau să tragi un pui de somn în timpul zilei.

Evită cofeina după prânz.

Evită nicotina, alcoolul și mesele copioase (preparatele care îți pică greu la stomac) în interval de 2-3 ore până la ora de culcare.

În mod consecvent, adoptă sau încearcă un ritual relaxant dedicat momentului în care mergi la culcare.

Fă exerciții fizice în timpul zilei, astfel încât să fii mai obosit noaptea.

Expune-te la lumina soarelui în timpul zilei.

Asigură-te că dormitorul tău este o încăpere întunecată, unde este liniște și unde ai setat o temperatură cu care te simți confortabil.

Folosește dopuri pentru urechi sau o mască pe care o aplici pe ochi, dacă este necesar, pentru ca nimic să nu îți perturbe somnul.

Studiile confirmă ca insomnia este asociată cu un risc mai mare de infarct miocardic și de accident vascular cerebral

Potrivit unei cercetări publicate în martie 2017 în European Journal of Preventive Cardiology, insomnia este într-adevăr asociată cu un risc crescut de infarct miocardic și de accident vascular cerebral.

Aceasta meta-analiză a evaluat asocierea dintre simptomele insomniei și incidența sau decesul de pe urma bolilor cardiovasculare (infarct miocardic acut, boala cardiacă coronariană, insuficiența cardiacă), accidentului vascular cerebral sau de pe urma unei combinații de evenimente.

Autorii au analizat 15 studii de cohortă, însumând un total de 160.867 participanți. În timpul unei perioade medii, cuprinse între 3 și 29,6 ani, au existat 11.702 evenimente adverse.

Cercetătorii au observat, astfel, că au existat asocieri semnificative între dificultatea de a adormi, dificultatea de a rămâne adormit și somnul deloc odihnitor cu riscul de boală cardiovasculară și de accident vascular cerebral. S-a observat că riscurile în aceste privințe au crescut, în comparație cu persoanele care nu se confruntau cu simptomele insomniei.

Diagnosticarea și tratarea insomniei

Există o mare diversitate în modul în care insomnia este constatată în comunitatea de cercetare. De asemenea, există și o varietate de instrumente de măsurare pentru a identifica și descrie caracteristicile pertinente ale acestei tulburări. Printre acestea sunt incluse instrumente obiective (polisomnografie [PSG], actigrafie) și instrumente de auto-raportare (jurnale de somn, chestionare pentru insomnie). Fiecare tip de instrument poate surprinde diferite aspecte ale somnului și poate oferi perspective diferite asupra stărilor patologice de somn.

Jurnalele de somn, care solicită individului să înregistreze orele zilnice de culcare și de trezire și să estimeze latența și trezirile de somn, sunt adesea folosite pentru a surprinde aspecte esențiale ale tiparelor de somn tipice insomniei.Acestea sunt considerate un instrument de evaluare standard de aur de unii specialiști.

Deși în mod obișnuit, sunt utilizate în clinicile specializate de somn, în mediile de cercetare, aceste instrumente prezintă provocări legate de nevoia de colectare a datelor pe mai multe zile, inclusiv date lipsă sau specificate greșit.

Cea mai comună abordare pentru evaluarea insomniei în cercetare a fost cea din chestionare administrate la un moment dat, fie incluzând una sau mai multe întrebări individuale. Întrebările sunt legate de simptomele insomniei (dificultăți la inițierea sau menținerea somnului sau trezirile de dimineață devreme, sau ambele).

Terapia cognitiv-comportamentală

AASM (American Academy of Sleep Medicine) spune că cel mai eficient tratament pentru insomnia cronică este terapia cognitiv-comportamentală. Această terapie combină strategii comportamentale, cum ar fi stabilirea unui program de somn consistent cu strategii cognitive, precum și înlocuirea temerilor legate de insomnie cu așteptări mai utile.

Specialiștii afirmă că ar trebui să dormim 7 până la 9 ore pe noapte.

De asemenea, este necesar să se clarifice în continuare rolurile insomniei versus tulburările psihice, în special depresia, în riscul crescut de boală cardiovasculară. Cele două tulburări sunt entități distincte care merită un tratament separat, dar au multe simptome care se suprapun și o relație probabilă bidirecțională, scrie doc.ro.