Italia reclamă Muzeului Luvru şapte antichităţi probabil furate
Italia reclamă Muzeului Luvru şapte antichităţi probabil furate
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestItalia reclamă Muzeului Luvru şapte piese din Antichitate cel mai probabil furate înainte de a fi achiziţionate, a precizat muzeul parizian pentru AFP, confirmând o informaţie apărută în Le Monde.
Cotidianul a dezvăluit că ''o investigaţie e încă în desfăşurare'' pentru a determina cu certitudine traseul acestor piese.
Potrivit informaţiilor pe care le deţine publicaţia, această anchetă ''ar putea conduce în toamnă la un acord istoric între Franţa şi Italia'', care să permită revenirea acestor opere în Italia.
Un purtător de cuvânt de la Luvru a precizat pentru AFP că lista a fost transmisă în februarie de ministrul italian al Culturii, Gennaro Sangiuliano, aflat în Franţa pentru a pregăti expoziţia ''Napoi la Paris: Luvrul invită muzeul Capodimonte''. Lista nu este publică.
''Cred că operele care au o provenienţă îndoielnică sunt o pată în colecţiile Luvrului. Trebuie să examinăm acest lucru cu rigoare şi luciditate'', a declarat pentru Le Monde preşedintele Muzeului Luvru, Laurence des Cars.
Încredinţate departamentului de antichităţi greceşti, etrusce şi romane, aceste piese au fost achiziţionate de Luvru în perioada 1982-1995.
Au în comun faptul că au trecut prin mâinile negustorilor de artă italieni condamnaţi sau bănuiţi de trafic de antichităţi, Giacomo Medici, Gianfranco Becchina şi Edoardo Almagia.
Potrivit Le Monde, cea mai emblematică este o amforă din secolul al V-lea î.e.n. atribuită ''pictorului din Berlin'' (oraşul unde stilul recognoscibil al acestui artist grec a fost autentificat).
Se mai găsesc de asemenea vase greceşti ale ''pictorului lui Ixion'' (secolul al IV-lea î.e.n) şi în stilul ''pictorului Antimenes'' (secolul al VI-lea î.e.n)
Contactat de AFP, ministrul italian al Culturii nu a răspuns imediat unei solicitări de a oferi mai multe detalii, potrivit agerpres.ro.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ti-a placut articolul?
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestCOMENTARII
Dorim ca platforma noastră să fie un spațiu al dialogului civilizat, al exprimării libere și al dezbaterilor bazate pe respect reciproc. Fiecare cititor are dreptul să își exprime opiniile, să critice, să argumenteze și să își susțină punctul de vedere, însă acest drept trebuie exercitat cu respectarea celorlalți participanți la discuție. Pentru menținerea unui mediu decent și echilibrat, nu sunt permise următoarele tipuri de comentarii: ...
Vezi regulamentul complet
7.4° Constanța 







.jpeg_t.jpeg)


.jpeg_t.jpeg)
.jpeg_t.jpeg)

